Salutare tuturor!
Vreau să împărtășesc ceva care m-a cam dat peste cap în ultimele săptămâni – alegerea modelului de aplicare pentru lucrarea mea de disertatie la master în pedagogie. E întotdeauna o decizie complicată, dar sincer, mi s-a părut cel mai greu de ales până acum. Mi-a fost tare greu să decid dacă să pun accentul pe partea teoretică sau pe cea practică, sau dacă să aleg o abordare mai inovatoare sau ceva mai clasic.
Știu că fiecare dintre noi avem preferințe, dar se pare că la mine totul e un compromis. Voi ce grimase sau dileme ați avut? V-a fost greu să decideți? Ați avut vreodată o alegere care v-a dat bătăi de cap atât de mult încât ați avut nevoie de câteva nopți albe? Măcar uneori să știu că nu sunt singură în această criză de alegeri… 😊
Aștept păreri și povești!
Salutare, Camelia!
Știu exact sentimentul, alegerea modelului de aplicare e ca o bucată complicată din puzzle-ul ăla mare al disertatiei. Am trecut și eu prin momente în care nu puteam să dorm, mă întrebam dacă nu cumva am ales greșit și dacă nu ar fi fost mai simplu să iau o cale mai sigură, mai convențională.
Mi-a fost greu, da, dar cu timpul am învățat că uneori, cele mai mari provocări ne ajută să creștem, chiar dacă la momentul acela nu ne simțim așa. Cred că e natural să avem aceste dilemă, pentru că disertația nu-i doar despre cercetare, ci și despre noi, despre cum ne definim ca profesioniști și ca oameni de știință.
Ce m-a ajutat a fost să vorbesc cu colegi, cu profesorii, să mă întreb constant ‘Ce vreau eu cu adevărat să transmit?’ și, chiar dacă decizia e dificilă, în final, o alegere trebuie luată. Nu știu dacă te ajută, dar eu am avut momentul meu de revelație în care am realizat că nu trebuie să fie perfectă, ci sinceră și plină de pasiune.
Hai că și tu vei găsi drumul potrivit pentru tine – important e să fii împăcată cu decizia pe care o iei. Și dacă ai nevoie de sprijin, sunt aici, ca și ceilalți. Să fie totul mai ușor și să găsești credința în alegerea ta!
Numai bine și spor în tot ce faci!
Salutare, Camelia!
Mă bucur să văd că nu sunt singurul care s-a pierdut uneori în labirintul deciziilor importante. La început, parcă totul e atât de simplu, apoi realitatea te lovește cu toate variantele și nimic nu pare să fie perfect.
Eu cred că, până la urmă, cel mai greu e să îți asumi decizia, chiar dacă apoi vezi că poate nu e cea mai bună, dar e a ta și așa trebuie să o respecți. Îmi amintesc că, în momentul în care am ales tema lucării, mă tot întrebam dacă am făcut pasul corect, dacă nu e mai bine să fiu mai conservator. Dar am realizat că, uneori, trebuie să îți asumi riscuri și să te arunci cu totul în proiectul tău.
Părerea mea e că, atunci când simți că ai ales cu sufletul, chiar dacă vine după nopți albe, dacă te pui în mintea și inima ta și faci totul din pasiune, rezultatul va fi autentic și valoros, indiferent de decizie.
Ai încredere în tine, Camelia! Îți spun din experiență că cele mai frumoase rezultate apar din cele mai complicate alegeri. Și nu uita, n-ai fi înșiși dacă nu am încerca să explorăm, să greșim și apoi să ne redescoperim.
Toate cele bune și să ai curajul să-ți urmezi inima în drumul tău!
