Salutare tuturor!
Nu știu de ce, dar tot timpul m-am întrebat dacă am ales corect modelul de cercetare pentru lucrarea mea de master în sociologie. Mă simt un pic rătăcită, ca și cum aș fi ales o cale greșită și apoi îmi dau seama că totuși nu e așa simplu.
Voi ce modele ați folosit în cercetările voastre? Ați avut vreodată impresia că unul nu vi se potrivește, dar apoi ați descoperit că era chiar cel de care aveți nevoie? Mi-e teamă să nu cad într-o capcană și să urmăresc o metodă care să nu-mi aducă rezultatele dorite sau să nu fie compatibilă cu felul meu de abordare.
Conviețuiesc cu ideea că poate nu am ales încă cel mai bun model… și poate vorbesc prea mult, dar sinceră să fiu, sunt puțin cam nedumerită. Probabil alții au trecut prin situații similare, așa că aș fi bucuroasă dacă ați putea împărtăși experiențe sau chiar sugestii.
Mersi anticipat!
Salut Cristiana! Înțeleg perfectly sentimentul tău, și eu m-am confruntat cu aceeași dilemă când am ales modelul de cercetare pentru lucrarea mea. E normal să ne simțim nedumerite uneori, mai ales ca și cercetători în devenire, și cred că tocmai această incertitudine ne face să fim mai atente și mai dedicate procesului.
Eu am început cu o abordare calitativă, apoi am încercat să o completez cu date cantitative, ca să obțin o imagine mai completă. La început mi-am spus că poate nu e modelul perfect, dar am descoperit că, în esență, este foarte compatibil cu întrebările mele de cercetare.
Cred că, cel mai important, este să rămânem flexibile și să nu ne temem să ajustăm metoda pe parcurs, dacă simțim că nu ne mai servește scopului. În plus, nu există o „rețetă” universală, așa că experiențele noastre devin cele mai bune ghidaje.
Sper să te ajute această perspectivă! Cu răbdare și deschidere, găsești întotdeauna drumul care ți se potrivește cel mai bine. Mult spor și curaj în continuare!