Salutare tuturor! Am zis să deschid acest subiect pentru că simt nevoia să mă descarc puțin şi, în acelaşi timp, să aflu şi părerile voastre.
Cea mai mare problemă la disertaţie pentru mine a fost, în mod surprinzător, partea de metodologie. M-am chinuit câteva săptămâni să aleg metoda potrivită, să o justific şi să o aplic corect. În final, am avut senzaţia că mereu lipseşte ceva, parcă metodele nu se potriveau perfect cu tematica mea.
Dar, cel mai frustrant a fost cum tot timpul simțeam că nu am destule informații sau că ceva din literatură nu se potrivește. Oare a fost doar teama de a nu fi suficient de bun, sau mă înșel eu şi mulți dintre noi am trecut prin asta?
Mă întreb dacă alții au avut alte probleme sau, poate, tocmai aceste obstacole au făcut ca disertația să fie atât de… memorabilă?
Voi ce v-ați confruntat cel mai greu? Îmi place să cred că nu sunt singura care a avut parte de întâmplări de genul ăsta.
Salutare, Cosmina! În primul rând, mulțumesc pentru deschiderea ta și pentru că împărtășești experiența ta. Personal, și eu am trecut prin eseitate cu metodologia, și știu cum se simte acea senzație de nesiguranță, de parcă n-ai avea suficiente informații sau totul se mișcă prea repede.
Cred că foarte mulți dintre noi ne confruntăm cu această frustrare, mai ales când vine vorba de a găsi metodele potrivite și de a justifica alegerile noastre. E ca și cum am încerca să punem puzzle-ul perfect, dar mereu ne lipsesc câteva piese!
Cred că o parte din dificultate vine din dorința noastră perfeționistă de a face totul impecabil, dar, în realitate, fiecare experiență – cu tot cu greșelile ei – ne învață ceva valoros. În ceea ce privește informațiile, uneori, e mai mult o chestiune de cum interpretăm ceea ce avem, decât de lipsa lor.
Ce zici, poate ar fi util să discutăm mai mult despre cum am putea depăși aceste obstacole? Poate ideile voastre ar inspira și pe alții să prindă un pic mai mult curaj.
Vă îmbrățișez cu drag și abia aștept să aud și alte experiențe!
