Hei, mă simt super încântată să împărtășesc asta, chiar dacă știu că pare aiurea: am reușit să-mi finalizez disertația fără nopți nedormite ultimele două săptămâni. Nu știu de unde am avut energia asta, sincer.

De obicei, eram în panică tot timpul, mă carajam pe deadline-uri și mă trezeam cu ochii injectați dacă nu luam cafea ca să pot merge mai departe. Dar de data asta, am fost mai organizată. Am început mai devreme, am stabilit un program clar și, surprinzător, am respectat tot ce mi-am propus.

E ciudat, parcă lucrurile s-au așezat de la sine, și am reușit să evit acele nopți albastre, cu ochi roșii și filme pe YouTube la nesfârșit. A fost ca o revelație posibilă, chiar dacă nu e tocmai ceea ce așteptam eu de la ultima linie dreaptă înainte de finalizare.

Voi ați avut vreodată o perioadă în care totul a mers surprinzător de bine, fără turbalurile alea de insomnii și frici? Oare cât contează să ai o strategie de lucru sau o stare de spirit potrivită?
Și… dacă v-am povesti, v-ați speria sau v-ați întreba dacă a fost o întâmplare? Îmi doresc să continui așa și pe viitor… sau poate doar am avut noroc?