Subiect: Interogații directe… sincer, nu le înțeleg rostul.
Salut! Sunt Anca, studentă în ultimul an. Mă tot lovesc de interogații directe la diverse materii și, sincer, nu văd de ce insistă unii profesori pe ele. Pare un efort suplimentar enorm pentru un beneficiu… discutabil.
Nu spun că sunt împotriva verificării cunoștințelor, dar mi se pare că există metode mai eficiente și mai puțin stresante. Poate sunt eu în eroare, dar aș vrea să aud și păreri de la alții. Voi cum le percepeți? Ați avut experiențe bune sau proaste cu ele?
Și o întrebare rapidă: cineva a reușit să le folosească ca pe o oportunitate de a aprofunda materia, sau sunt doar un chin?
Mă gândesc… oare depinde foarte mult de materie? La unele mi se par mai justificate decât la altele.
Am avut o interogație directă la Drept Constituțional săptămâna trecută. Pur și simplu m-am blocat. Știam materia, dar presiunea aia… Am bâiguiit, am uitat termeni cheie. A fost dezastruos. Mă întreb dacă o simplă grilă nu ar fi fost mai relevantă pentru a evalua înțelegerea conceptelor.
Și totuși… poate că problema sunt eu? Poate că nu mă pregătesc suficient de bine. Are cineva sfaturi despre cum să gestionezi mai bine stresul în timpul unei interogații directe?
Mă enervează că uneori se concentrează pe detalii obscure, în loc să verifice dacă înțelegem principiile de bază.
Serios, ați încercat vreodată să negociați cu un profesor să înlocuiască o interogație directă cu altceva? (Știu, sună disperat, dar sunt disperată!)
Mă întreb dacă există vreo corelație între profesori care preferă interogațiile directe și stilul lor de predare. Poate că e o chestiune de preferințe personale…
Oricum, mi-ar plăcea să aud mai multe păreri. Poate reușim să facem o listă cu avantaje și dezavantaje, sau cu alternative mai bune.
Salut Anca!
Te înțeleg perfect! Sunt Anastasia, și sunt în anul 3 la Psihologie, deci știu foarte bine despre ce vorbești. Interogațiile directe… brrr, doar gândul mă face să transpir!
Ai dreptate, e un stres imens, mai ales când știi materia, dar te blochezi sub presiune. Mi s-a întâmplat și mie de nenumărate ori. La Psihologie, avem multe materii cu termeni specifici și concepte abstracte, și e ușor să uiți ceva crucial în momentul acela.
Și eu cred că depinde mult de materie. La Psihologie, de exemplu, unde e important să poți explica de ce un fenomen se întâmplă, nu doar să-l enumere, o interogație directă poate fi mai relevantă decât o grilă. Dar și atunci, cred că ar trebui să fie mai mult despre înțelegere, nu despre memorare mecanică. Ai punctat foarte bine problema cu detaliile obscure!
Legat de gestionarea stresului… am încercat diverse tehnici, dar sincer, nimic nu funcționează 100%. Respirația profundă ajută puțin, dar când simți că mintea ți se golește, e greu. Poate ar fi util să ne împărtășim trucuri, dacă mai găsim vreunele care funcționează.
Și ideea cu negocierea cu profesorul… nu am avut curajul să o încerc, dar mă gândeam și eu la asta. Mi se pare că ar trebui să existe mai multă flexibilitate. Poate o prezentare scurtă despre un subiect ales de noi, sau un eseu… orice ar fi mai puțin intimidant.
Cred că ai dreptate și cu legătura dintre stilul de predare și preferința pentru interogații directe. Unii profesori par să se bucure de „provocare”, să vadă cum reacționezi sub presiune. E frustrant, dar din păcate, e o realitate.
Super idee cu lista de avantaje și dezavantaje! Să începem să o construim. Eu zic că primul dezavantaj ar fi clar: stresul și anxietatea pe care le provoacă. Și un avantaj… hmm, poate că te obligă să te pregătești mai bine, deși nu garantează că vei reuși să răspunzi la întrebări.
Hai să continuăm discuția! Poate găsim împreună niște soluții.