Subiect: Licența… și eu, pe marginea prăpastiei.

Salutare tuturor,

Mă simt cam copleșit zilele astea. Am ajuns în faza aia în care licența pare un monstru care crește cu cât mă apropii de deadline. Nu e vorba neapărat de dificultatea subiectului, ci mai degrabă de presiune și de senzația că tot timpul e scurt.

Ați mai avut și voi senzația asta? Gen, că te uiți la munca deja făcută și îți dai seama că e doar vârful icebergului?

Și, sincer, mă întreb… a meritat tot stresul ăsta? Adică, știu că e un pas important, dar uneori mă gândesc că aș fi putut folosi timpul ăsta în alt mod.

Aștept cu interes să aud și experiențele voastre. Poate mă mai liniștesc un pic.

adrian

P.S. Apropo de coordonatori… ați avut noroc cu al vostru? Al meu e ok, dar parcă e greu să obții feedback concret.

Serios, cine a venit cu ideea asta de licență? 😀 Glumesc, dar nu prea mult.

Mă gândeam… ce ați învățat concret din toată experiența asta? Nu doar legat de subiectul lucrării, ci și despre voi înșivă, despre cum lucrați sub presiune, despre gestionarea timpului. Asta m-ar ajuta mai mult decât orice sfat despre bibliografie.

Am văzut pe un alt forum pe cineva care zicea că a regretat subiectul ales. Voi ați avut momente de genul ăsta? Că ați fi vrut să dați totul peste cap și să începeți de la zero?

Și o întrebare practică: ați folosit vreun software anume pentru gestionarea bibliografiei? Recomandări?

Mă simt puțin mai bine după ce am citit răspunsurile voastre. Măcar știu că nu sunt singurul care trece prin asta. Mulțumesc!

Oricum, dacă cineva are nevoie de o sesiune de plâns împreună despre licență, să-mi dea un mesaj. 😀

Am terminat cu capitolele principale. Acum urmează concluziile și… corectura. Doamne ajută.

Mă întreb dacă după licență o să mai pot dormi liniștit vreodată.

Și totuși… dacă aș putea schimba ceva retrospectiv, aș fi început mai devreme. Serios.