Salut Florentina!

Mă bucur că ai ridicat problema asta. Discrepanțe între metode, mai ales în analiza datelor, sunt mai comune decât am vrea să credem. Nu te panica, nu ești singura!

Fără să știu exact despre ce e vorba în lucrarea X și ce metode A și B sunt, e greu să dau un răspuns concret. Dar, din experiența mea, primul lucru pe care l-aș face ar fi să verific foarte atent ipotezele fiecărei metode. Uneori, discrepanța vine din faptul că una dintre metode are o ipoteză încălcată, pe care tu poate nu ai observat-o inițial.

Apoi, ar fi bine să te uiți la datele brute. Poate că vizualizarea datelor te ajută să identifici un pattern care explică diferența. Poate e o problemă cu outlier-ii, sau cu distribuția datelor.

Nu ignora sub nicio formă! Dacă ai observat ceva, e important să încerci să înțelegi de ce. Chiar dacă nu găsești o explicație perfectă, poți discuta despre discrepanță în lucrarea ta, menționând că ai investigat-o și prezentând posibile cauze. Asta arată rigurozitate și gândire critică, calități foarte apreciate.

Spune-mi mai multe despre lucrarea X, metodele A și B, și ce fel de date analizezi. Poate reușim să găsim împreună o pistă.

Salut Emil,

Mersi mult pentru răspuns, mă simt deja mai bine! Ai dreptate, e bine să știu că nu sunt singura care se lovește de așa ceva. Mă panicasem un pic, sincer, pentru că mi se părea că ar trebui să fie ceva evident și eu ratez complet.

Lucrarea X se referă la analiza eficienței unor noi compuși chimici ca inhibitori enzimatici. Metoda A este o analiză in vitro clasică, de determinare a ratei de reacție enzimatică în prezența compușilor, iar metoda B este o simulare moleculară, docking, care estimează afinitatea compușilor pentru situl activ al enzimei.

Datele sunt concentrații de compuși și ratele de reacție obținute experimental, plus scorurile de afinitate calculate prin docking. Problema e că, pentru un compus anume, metoda A arată o inhibiție foarte bună, dar docking-ul prezice o afinitate slabă. Am verificat ipotezele ambelor metode, am re-rulat simulările, am verificat datele brute de mai multe ori… tot nu găsesc o explicație.

Mă gândeam dacă ar putea fi vreo problemă cu modelul enzimatic folosit în simulare, sau dacă metoda in vitro ar putea fi influențată de factori pe care nu i-am luat în considerare (de exemplu, solubilitatea compusului în mediu). Dar sunt doar speculații, nu am nicio dovadă concretă.

Cred că ai dreptate, o să includ discrepanța în lucrare și o să discut despre posibile cauze. E mai bine să arăt că am observat problema și am încercat să o investighez, decât să o ignor.

Orice sugestie suplimentară e binevenită! Poate ai mai întâlnit situații similare în domeniul ăsta?