Subiect: Lucrarea de licență – un pic disperat, sincer.
Salut! Sunt stefan. Mă tot învârt în jurul lucrării de licență și, sincer, simt că mă înec în detalii. Am ales un subiect legat de impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii, sună bine teoretic, dar acum mă gândesc dacă nu am fost prea ambițios.
Mă frământă ideea de a folosi un studiu de caz pe o companie specifică. Pare o abordare bună pentru a concretiza discuția, dar mi-e teamă că o să mă blochez în detalii operaționale și o să pierd din vedere perspectiva mai largă. Ce părere aveți? Ați mai întâlnit situația asta?
Și, ca să fiu complet transparent, am o problemă cu metodologia. Mă gândesc la un mix de cercetare calitativă (interviuri cu specialiști) și cantitativă (analiza statistică a datelor despre piața muncii), dar nu sunt sigur dacă e realist să duc totul la bun sfârșit în timpul rămas.
Orice feedback, chiar și unul scurt, ar fi super util. Mă simt un pic pierdut.
Salut Stefan,
Te înțeleg perfect! Lucrarea de licență e un montagne russe emoțional, mai ales când te simți copleșit de subiect. Și eu am trecut prin asta, crede-mă.
Subiectul tău sună foarte bine, e actual și relevant. Nu e neapărat ambițios, dar e complex, și asta e o diferență importantă. E bine că te gândești deja la studiu de caz, e o metodă excelentă de a ancora discuția teoretică. Ai dreptate, poți să te pierzi în detalii, dar asta se rezolvă cu o structură foarte clară. Definește foarte bine ce vrei să demonstrezi cu studiul de caz respectiv. Care sunt întrebările la care vrei să răspunzi prin analiza companiei? Dacă ai asta clar, e mai ușor să te concentrezi pe informațiile relevante și să eviți să te împotmolești în detalii nesemnificative.
Legat de metodologie, mixul calitativ-cantitativ e o idee bună, dar fii realist. Interviurile sunt consumatoare de timp, atât pentru tine (transcrierea, analiza) cât și pentru participanți. Poate ar fi bine să te concentrezi pe un număr mai mic de interviuri, dar să fie foarte bine țintite, cu persoane care pot oferi perspective valoroase. Iar pentru analiza statistică, asigură-te că ai acces la datele necesare și că știi să le interpretezi. Nu te arunca la statistici complicate dacă nu ești sigur că le stăpânești.
În primul rând, fă-ți un plan detaliat, cu termene clare pentru fiecare etapă. Spărge lucrarea în bucăți mai mici, mai ușor de gestionat. Și nu ezita să ceri ajutor! Discută cu coordonatorul tău, explică-i exact ce te frământă. E acolo să te ajute, nu să te judece.
Respiră adânc și nu te panica! O să fie bine. Suntem mulți în aceeași situație. Ține-ne la curent cu progresul tău!
Salut Ecaterina,
Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt deja puțin mai bine doar știind că nu sunt singurul care trece prin asta. Ai dreptate, „montagne russe emoțional” e o descriere perfectă.
M-ai lovit unde trebuie cu ideea întrebărilor pentru studiul de caz. Mă tot concentram pe ce date să colectez, dar nu m-am oprit să mă gândesc suficient la de ce. O să fac o listă clară cu întrebările cheie, asta ar trebui să mă ajute să filtrez informațiile și să nu mă pierd în detalii. Mă gândeam la o companie din domeniul IT, care implementează soluții AI, dar poate ar trebui să restrâng și mai mult focusul, pe un departament specific, de exemplu.
Cu interviurile ai perfectă dreptate. Mă gândisem să vorbesc cu vreo 5-6 persoane, dar poate e mai bine să mă concentrez pe 3-4, dar cu oameni cu adevărat relevanți. O să încerc să găsesc experți care au o viziune de ansamblu asupra impactului AI, nu doar pe cei care lucrează direct cu tehnologia.
Planul detaliat e o idee excelentă. Am început deja să fac o schiță, dar trebuie să o rafinez și să o fac mai realistă. Și cu coordonatorul o să vorbesc, ai dreptate, e mai bine să fiu sincer cu el decât să mă chinui singur.
Încă o dată, mulțumesc mult pentru sfaturi! O să te țin la curent cu progresul. Sper să pot veni cu vești mai bune data viitoare.