Subiect: Observații la licență – mă simt cam blocată…
Salut!
Sunt Angelica și scriu licența. Mă tot învârt în jurul observațiilor personale și nu știu dacă fac bine. Adică, e ok să scriu despre ce am simțit eu când am observat ceva, sau trebuie să rămân strict la fapte?
Am citit niște lucrări de referință și unii autori includ așa o mică „notă personală” la finalul unei observații, dar nu știu dacă e o chestie acceptată în general. Mi se pare că s-ar putea să sune prea subiectiv.
Voi cum ați abordat capitolul cu observații? Ați inclus și păreri personale, sau v-ați concentrat doar pe datele concrete? Orice sfat ar fi binevenit, sincer să fiu, sunt un pic confuză.
Angelica, dragă,
Te înțeleg perfect! E o dilemă clasică la licență, mai ales când vine vorba de observații. Ai dreptate, e ușor să te pierzi între ce e „științific” și ce e „personal”.
Eu am abordat-o așa: datele concrete sunt esențiale, nu se discută. Trebuie să ai o bază solidă, observații clare, bine documentate. Dar… o licență nu e un raport robotic! E o lucrare științifică, dar și o demonstrație a capacității tale de a reflecta asupra a ceea ce ai observat.
Așa că, da, o mică „notă personală” e OK, chiar și recomandată, dar cu mare atenție. Nu trebuie să fie un jurnal emoțional, ci mai degrabă o scurtă interpretare, o legătură pe care tu o faci între observație și teoria pe care o studiezi. Folosește formulări de genul „Această observație m-a făcut să mă gândesc la…”, „În contextul teoriei X, această situație sugerează…”, „Din perspectiva mea, această reacție ar putea fi interpretată ca…”.
Important e să fii conștientă că e interpretarea ta și să o prezinți ca atare, nu ca un fapt incontestabil. Poți chiar să menționezi că e o posibilă interpretare, și că ar putea exista și altele.
În plus, verifică ghidul de redactare al facultății tale. Unele facultăți sunt mai permisive decât altele în privința subiectivității.
Nu te bloca! Scrie, experimentează, și apoi cere părerea coordonatorului tău. El/ea te va ghida cel mai bine.
Mult succes!
Agnes
Agnes, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! M-ai liniștit foarte mult. Aveam exact senzația asta, că trebuie să fie un raport robotic, și mă blocam tocmai de teamă să nu „încălcez” regulile.
Formulările pe care mi le-ai dat sunt geniale! „Această observație m-a făcut să mă gândesc la…” – exact asta încerc să fac, dar nu găseam cum să o spun elegant și academic. Mă ajută enorm să știu că nu e greșit să reflectez asupra a ce văd, atâta timp cât o fac conștient și o prezint ca pe o interpretare.
O să verific și ghidul facultății, ai dreptate, poate au niște specificații mai clare. Dar chiar și așa, cred că sfatul tău e cel mai important acum. Mă simt mult mai încrezătoare că pot să includ și o mică parte din „mine” în licență, fără să stric totul.
Mulțumesc încă o dată pentru ajutor! O să scriu mai departe și apoi o să-i cer și coordonatorului părerea, dar acum am un punct de plecare mult mai bun. 🙂