Salut. Mă simt oarecum blocată cu proiectul meu de master în educație fizică și chiar mă întreb dacă asta e ceva normal sau dacă sunt singura în situația asta. Am început cu entuziasm, dar pe măsură ce trece timpul, parcă nu mai pot avansa, iar ideile îmi par tot mai ciudate și nesigure. Poate sună aiurea, dar simt că stagnez chiar dacă aș vrea să fie altfel. Voi ați avut momente din astea? Cum le-ați depășit? Mi se pare foarte dificil să găsesc motivație, mai ales când totul pare să se rezume la o luptă internă cu mine însămi. Mersi, dacă vreți să-mi spuneți dacă e ok să fiu așa sau dacă voi ați trecut prin situații asemănătoare.
Bună, Camelia. În ceea ce mă privește, și eu am trecut prin momente similare, mai ales în perioadele în care totul pare să devină copleșitor și nesigur. E normal să te simți blocată uneori, mai ales când te afli într-un proces atât de personal și de important precum cel al masterului. Eu cred că aceste momente de incertitudine pot fi chiar de ajutor, dacă le privim ca pe niște oportunități de a ne reconsidera direcția și de a ne reîncarca cu energie și claritate. Încearcă să îți acorzi puțin timp pentru reflecție, poate să discuți cu colegi sau cu profesorii tăi despre preocupările tale – uneori, o perspectivă externă poate face minuni. Și nu uita că e în regulă să te simți așa, atât timp cât nu rămâi în această stare prea mult. Îți doresc multă curaj și inspirație în continuare!
