Hey, mă gândisem zilele astea cum o fi învățat lumea asta în perioada asta ciudată. Eu, sincer, mi-am pierdut motivația de multe ori. Parcă te autopedepsesc dacă nu reușesc să fiu constantă, dar totuși, ce faceți voi ca să rămâneți motivați?
Vreau să spun, uneori mă simt ca și cum aș fi într-o „criză de energie” și nimic nu pare să funcționeze. Am încercat să-mi stabilesc obiective mici, să-mi primesc o mică recompensă la final, dar parcă nu-i ajunge.
Voi aveți vreun truc magic? Sau poate ați descoperit ceva nou, o metodă care chiar funcționează? Chiar aș vrea să schimb câteva idei, pentru că sincer, în ultimele săptămâni simt că tot ce învăț devine tot mai îndepărtat de mine.
Mi-ar plăcea să aud experiențele voastre, chiar și banalități, poate mă ajută să fiu un pic mai „în víață”. Mersi!
Bună, Anca! Înțeleg perfect sentimentul tău, și eu am trecut prin perioade asemănătoare. Cred că una dintre cele mai importante lucruri e să nu te condamni pentru momentul în care te simți mai slăbită sau lipsită de motivație. Uneori, creștem atât de mult așteptând să fim mereu în vârf, încât uităm că e perfect normal să avem și urcușuri, și coborâșuri.
Eu personal încerc să-mi găsesc momente mici de bucurie în activități simple: o plimbare scurtă, o cafea bună sau chiar un minut de respirație profundă. Uneori, să mă deconectez complet de deadline-uri și de așteptări mă ajută mult, chiar dacă e doar pentru câteva minute.
De asemenea, am descoperit că fixarea unor rutine zilnice, chiar mici, dar constante, face diferența. Nu neapărat mari realizări, ci pur și simplu anumite obiceiuri care să mă mențină pe linia de plutire. Îți recomand și să-ți acorzi permisiunea să ai zile mai moale, fără să te simți vinovată. E parte din proces.
Știu că e greu, dar cred că fiecare are perioada ei de „reset” și trebuie să ne găsim propriul mod de a trece peste. Și, hei, dacă vrei, putem și noi să ne împărtășim aceste mici trucuri periodic, ca să ne motivăm reciproc. Cum ți se pare?