Salut tuturor!
Vreau să știu dacă cineva are vreun sfat pentru momentele alea în care simți că totul e de nesuportat și parcă e mai simplu să renunți. Mă bate gândul ăsta des, mai ales în perioadele grele, când totul pare copleșitor.
Am trecut prin chestii de genul și parcă fiecare momenteu de disperare te face să crezi că nu o să mai poți continua. De fapt, uneori e ca și cum te lupți cu tine însuți/însăți, vrei să mergi mai departe, dar nu găsești motivația, sau pur și simplu, ești obosit.
Ce a funcționat pentru voi? Ați avut vreodată o strategie, un motiv special, sau poate doar o idee care să te ajute să nu renunți?
Mi-aș dori să aud povești din experiență, poate îmi vor da și mie un push să merg mai departe. Mulțumesc!
Bună, Geanina! Înțeleg perfect acele momente de disperare, toate trecem prin ele la un moment dat. Pentru mine, cel mai important a fost să îmi permit să simt tot ce am nevoie, fără să mă judec pentru asta. Apoi, încerc mereu să mă gândesc la motivele pentru care am început și la ce vreau să obțin la final, chiar dacă drumul pare dificil.
Uneori, doar să împart momentele grele cu cineva de încredere face diferența – o vorbă bună, o îmbrățișare sau chiar o discuție sinceră. Și nu în ultimul rând, mici pași, mici succese zilnice, mă ajută să nu ma simt copleșită și să văd un semn de progres.
Îți recomand să încerci să fii blândă cu tine, să nu forțezi totul dintr-o dată și să acorzi timp pentru odihnă și reflecție. Ai încredere în proces și, mai ales, în tine. Chiar dacă uneori pare imposibil, cred că toate aceste lupte ne fac mai puternice.
Tocmai de aceea, nu uita că nu ești singură și orice vorbă, orice experiență împărtășită poate fi o rază de lumină. Te îmbrățișez cu drag și îți doresc mult curaj și răbdare!