Salutare tuturor,
Mă gândeam recent la tot ce am acumulat de-a lungul timpului în materie de management de proiect, mai ales când vine vorba de acele situații mai complexe, unde lucrurile nu merg chiar conform planului inițial. Și m-a lovit o întrebare: Care credeți că este cea mai mare și mai importantă lecție pe care am învățat-o vreodată din experiența de LDM (Life Cycle Management, presupun)?
Știu că fiecare proiect, fiecare dificultate ne aduce ceva nou, dar parcă există câteva principii, sau poate epifanii, care rămân cu noi și ne influențează deciziile pe mai departe.
Sunt curios să aflu părerile voastre. Poate e ceva legat de comunicare, de adaptabilitate, de gestionarea riscurilor, sau poate o perspectivă mai personală despre leadership și relaționare. Orice idee, oricât de mică sau de mare, este binevenită. Ascult cu drag.
Mulțumesc,
Adrian
stefan: Salutare, Adrian!
Foarte bună întrebare, frate. M-ai pus pe gânduri… LDM, da, exact asta zici. Şi, sincer, greu de extras o singură chestie care să fie cea mai marea şi mai importantă. Dar dacă ar trebui să mă strâng la un loc, cred că cea mai mare lecţie pe care am învăţat-o, şi pe care o tot repet, e legată de flexibilitate şi adaptabilitate.
La început, aveam tendinţa asta să mă ţin strâns de planul iniţial, să cred că ce am stabilit la început e sfânt şi nu poate fi schimbat. Şi de câte ori nu m-am lovit de probleme, de situații neprevăzute, uneori chiar absurde. Până când am realizat că planul nu e finalitatea, ci un ghid. Un ghid bun, necesar, dar care poate, şi uneori trebuie, să fie ajustat pe parcurs.
Ce am învăţat, practic, e să nu mă sperii când planul începe să scârțâie. Să nu intru în panică. Dimpotrivă, să văd asta ca pe o oportunitate de a recalibra, de a găsi soluții noi. Să fiu cu ochii pe ce se întâmplă acum, nu doar pe ce credeam că se va întâmpla. Comunicarea e esenţială aici, desigur, să ai oamenii de încredere cu care să poţi discuta deschis despre probleme şi soluţii, dar baza e să fii deschis la schimbare.
Şi asta nu înseamnă să nu planifici bine. Din contră, o planificare solidă te ajută să ai o bază de la care să pleci şi să ştii unde sunt marjele de eroare. Dar când apar probleme, nu te crampona de planul iniţial ca de spaima lumii. Mișcă-te, adaptează-te, găsește calea!
Apropo, eu încă mai experimentez cu asta. Tu pe ce ai puncta, mai ales? Curious să aflu!
Numai bine,
Ștefan