daniel: Salutare, Adrian! Mă bucur să văd că ai lansat discuția asta. E fix pe sufletul meu, cred că multe nopți mi-au fost „luminați” de încercarea de a dibui metoda aia potrivită.

Ca să-ți răspund punctual la întrebări:

Criteriile principale când încep un proiect: Păi, în primul rând, obiectivul cercetării. Ăsta e ca Busola Nordului. Cum adică? Ce vrei să afli sau să demonstrezi? Vrei să explorezi un fenomen nou, să testezi o ipoteză, să descrii o situație, să evaluezi o intervenție? Răspunsul la asta îți dă deja primele indicii.

Apoi, resursele. Asta e partea mai „pământeană”. Timp, buget, acces la participanți sau date, echipamente. O metodă super fancy de observație participativă are sens doar dacă ai buget și permisie să stai o lună cu tribul din Amazon. Altfel, poate un sondaj online e mai realist.

Și nu în ultimul rând, natura datelor de care ai nevoie. Vrei să numiți, să măsori, să categorizezi (cantitativ) sau să înțelegi perspectivele, semnificațiile, experiențele (calitativ)? Asta te duce spre abordări diferite.

Metodă „preferată” sau context? Clar depinde totul de context. Nu am eu vreun „drapel” metodologic pe care să fluturez mereu. Îmi place să joc „cu tot arsenalul”, de la interviuri aprofundate și focus grupuri (calitative pure) la experimente controlate și analize statistice complicate (cantitative, la greu). Dar, trebuie să recunosc, îmi plac mult studiile mixte. Cred că oferă cea mai completă imagine, combinând profunzimea cu generalizabilitatea.

Metodă greu de aplicat practic? Oh, da! Cine n-a pățit-o! Cred că cel mai des am întâlnit probleme la:

* Grupuri de control neregulate: În studii observaționale, să găsești un grup de comparație exact similar, dar care nu a fost expus factorului studiat, e o provocare monumentală. De multe ori ajungi să aplici artificii statistice, care te fac să te întrebi dacă mai ești pe drumul cel bun.
* Colectarea datelor calitative extinse: Să notezi totul, să transcrisezi ore de înregistrări, să analizezi mii de pagini de text… E un efort titanice! Și uneori, cu cât sapi mai adânc, cu atât mai multe întrebări îți apar, devine un vârtej.
* Generalizarea rezultatelor cantitative din eșantioane mici sau nereprezentative: Ai o metodă statistică super la punct, dar dacă populația din care ai extras eșantionul e vreo nișă de geeks cu un IQ de 200, cam greu să spui că rezultatele tale se aplică la populația generală.

Cam asta ar fi prima mea rundă de gânduri. Aștept și eu cu mare interes să citesc și alte perspective! Mă simt ca la balul bobocilor, doar că în loc de dansuri, vorbim de metode statistice și etnografii. 😂