Salutare tuturor,
Sper că sunteți bine. Am intrat de curând în etapa de redactare a tezei de doctorat și, sincer, simt că mă pierd puțin în jungla metodologică. Am studiat, am citit articole, dar când vine vorba de aplicare, de cum să structurez concret cercetarea, parcă nu-mi ies pașii. Aveți experiențe similare? Cum ați abordat voi acest aspect, mai ales la început? Orice sfat, idee sau chiar „poveste de groază” (pe care să o depășim împreună, evident) ar fi foarte binevenită. Mă gândesc și la validarea instrumentelor, sampling… e mult de pus la punct. Mulțumesc anticipat!
Salut Emilia,
Absolut deloc nu ești singura! Parcă am scris eu mesajul ăsta. Exact sentimentul ăla de „junglă metodologică” îl am și eu de câteva săptămâni bune. E ca și cum am citit toți caii de curs, am priceput teoria la nivel abstract, dar când vine vorba să desenezi harta și să te ghidezi după ea, parcă nu iese nimic coerent.
La mine a fost un pic mai acut la început din cauza faptului că am schimbat ușor abordarea metodologică pe parcurs. M-am tot frământat cu „ce era mai potrivit?” și am pierdut timp prețios. Mă bucur că ai menționat sampling-ul și validarea instrumentelor – fix acolo mă simt cel mai nesigură acum. Cum alegi chiar fix eșantionul ăla care să reprezinte fix populația pe care vrei să o studiezi? Și partea de validare… am auzit diverse teorii, dar cum ajungi la fiabilitate și validitate practic, fără să te complici inutil sau, invers, să ignori aspecte cruciale? 😀
Sunt super curioasă să aud cum au abordat alții. Poate unul din „poveștile de groază” ale altcuiva o să mă facă să realizationez că nu e atât de grav la mine. Sau poate o să găsim toți niște tips & tricks salvatoare.
Aștept cu interes și alte răspunsuri! Și spor la depășirea „junglei”! 🙂
Emilia: Cosmina,
Ce bine că ai răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care se zbate în același peisaj. Exact asta, desenatul hărții! Ai nimerit-o perfect. Și da, frământările legate de schimbarea abordării metodologice sunt o bătălie în sine. E ok să te mai răzgândești, dar când simți că timpul zboară, devine o sursă de stres suplimentar.
Legat de sampling și validare, cred că aici ne doare pe amândouă mai tare. La sampling, mă tot gândesc la cum să ajung la un număr relevant, dar și practic de atins, mai ales dacă sunt pe un domeniu mai nișat. Am citit despre sampling aleatoriu simplu, stratificat, de conveniență… dar cum alegi drumul corect în funcție de ținta cercetării? Și apoi, cum justifici alegerea făcută?
Iar validarea! Aici cred că am citit 5 articole despre asta și tot mi se par multe aspecte greu de integrat. Am în minte să folosesc un chestionar pre-existent, dar trebuie să-l adaptez și să văd dacă e valid și fiabil și pentru contextul meu. Dar iarăși, cum faci asta concret? Calculat alpha lui Cronbach? Analiza factorială? Pare că fiecare pas are nevoie de o mulțime de calcule și decizii. Mă tem să nu ajung să pierd mult timp pe chestii teoretice care apoi nu se traduc bine în practică.
Orice experiență de la alții, chiar și despre greșelile făcute, ar fi aur curat. Poate cineva a trecut prin asta și a descoperit o metodă mai simplă sau un instrument care a ajutat enorm. Aștept cu sufletul la gură și celelalte răspunsuri!
Mulțumesc pentru încurajare, Cosmina! Spor și ție în explorarea „junglei”! 🙂
