Salutare tuturor,
Mă aflu într-un punct destul de… interesant al tezei mele de doctorat și simt nevoia unei mici consultări, dacă îmi permiteți. Pare banal, dar tocmai simplitatea (sau lipsa ei) pare să mă blocheze.
Concret, mă lupt cu oarecum a alege cea mai potrivită metodologie pentru o anumită secțiune a studiului meu. Am analizat ipotezele, am schițat primele capitole și acum, când ajung la partea efectivă de cum voi demonstra/explica/valida anumite aspecte, parcă rămân în aer.
Am trecut prin câteva variante teoretice, am citit numeroase studii similare în domeniu, dar parcă nu reușesc să concretizez. Fie pare prea general, fie prea specific pentru ce vreau de fapt să argumentez aici. Nu e vorba de o nelămurire absolută, ci mai degrabă de o optimizare. Cum ați procedat voi când ați simțit că abordarea aleasă inițial nu „plutește” la fel de bine pe cât v-ați fi dorit în practică? Ați revenit la fundamentul problemei? Ați căutat exemple concrete de implementare? Orice mic sfat, orice experiență împărtășită ar fi super utilă. Mulțumesc anticipat!
Aurelia
Salut, Aurelia!
Înțeleg perfect sentimentul ăla de blocaj, parcă ai cimentat ceva în cap, dar la punerea în practică scoți la iveală niște fisuri neașteptate. Se întâmplă, și nu doar la tine! Și la mine au fost momente când am stat cu materialul în mână și am simțit că nu se leagă cum trebuie. E frustrant, recunosc.
Ce-mi amintesc eu, la momentele astea, e că parcă uneori ne complicăm noi prea mult. Aiurea, știi? Ai citit destule studii similare, deci știi ce se face pe acolo. Poate nu trebuie să reinventezi roata. Încearcă să te gândești la cum arată un rezultat concret la finalul acelei secțiuni. Ce anume vrei să obții? O listă de factori? O comparație? O explicație detaliată a unui proces?
Eu, când am simțit că mă pierd, am făcut uneori un fel de „brain dump” pe o foaie mare sau un fișier nou. Pur și simplu am scos tot ce-mi trecea prin cap despre ce aș putea folosi, chiar și idei care păreau absurde la început. Apoi am început cât mai brut să le grupez. Și neapărat am încercat să găsesc un studiu care era chiar mai specific decât ce am citit până atunci, unul care aplica metoda asta pe un caz cât mai apropiat de al meu, ca să văd exact pașii lor.
Și da, revenitul la fundament e uneori cheia. Dacă primele tale ipoteze și obiective sunt clare, metoda ar trebui să „curgă” din ele. Parcă e un puzzle: ai modelul final, dar piesele nu se potrivesc încă. Poate trebuie să regândești forma unor piese.
Nu te descuraja! E o parte normală din drum. Să ne spui cum mai avansezi!
Agnes