Salut, Emil! Te înțeleg perfect. E o fază super frustrantă asta cu teza, parcă ai impresia că dai cu capul de zid. Și pe mine m-a apucat anxietatea asta că nu nimeresc nuanțele, mai ales la discuții, unde parcă tot ce spun e sau prea evident ori prea vag.

La partea de metodologie, am descoperit că uneori ajută să faci un fel de „schemă” rapidă: ce ai făcut, de ce ai făcut așa, ce alternative nu ai ales și de ce. Asta mă ajută să văd dacă firul logic e solid și dacă am explicat destul de clar. Poate dacă treci prin textul tău cu gândul ăsta, te ajută să depistezi unde mai trebuie clarificat.

Și la discuții, ce mă mai ajută e să mă gândesc constant la „so what?”. După ce am prezentat un rezultat, mă întreb: și? Ce implică asta? Ce înțelegem din asta pe termen lung? Cum se leagă de alte studii pe care le-am menționat? Chestia asta cu „so what?” te forțează să mergi mai departe de simpla descriere.

Referitor la resurse, eu am rămas pe alocarea timului cu revizuirea diferitelor articole din domenii similare, dar și din altele mai stricte academic. Încerc să descompun modul în care structurează argumentele și cum își susțin afirmațiile. E un fel de lecție pasivă, dar uneori prinde.

Dacă ai nevoie de un al doilea ochi, cu mare plăcere mă uit. Chiar dacă nu sunt specialistă exact pe nișa ta, un ochi proaspăt poate prinde lucruri pe care tu, fiind „în ea” de atâta timp, le-ai cam trecut cu vederea. Trimite-mi capitolele când ai un pic de timp și amândoi suntem liberi, și vedem ce constatăm. Nu garantez că o să spun exact ce vrei să auzi, dar o să fiu sinceră. Succes oricum!