Camelia, bine te-am găsit! Super că ai deschis subiectul ăsta. Ch nu am ajuns încă să dau eu teza aia mare, dar am băgat atâtea articole și cărți în procesul ăsta de cercetare că am simțit și eu pe pielea mea pe unde te duce engleza aia „macinată”. Știi cum e, începi cu entuziasm, îți faci un caiet „frumos” sau un „excel al geniilor”, și după vreun an te uiți la el și parcă-i scris pe o limbă străină. Urmează dilema: „unde am pus dracu’ fișierul ăla?”, „cine zicea fraza aia genială?”, „era de prin anul X sau Y?”.

Am încercat și eu tot felul de prostii, de la să-mi notez pe foi volante (care ajungeau să semene cu confeti la sfârșitul zilei) la să folosesc niște aplicații cu nume complicate pe care le descărcam și le lăsam să zacă în „cloud” ca niște meteoriti uitați. Partea cea mai faină e că la fiecare „nouă metodă” credeam că am găsit El Dorado, și pe urmă… hop, dezamăgirea.

Ce am început să simt că prinde un pic de contur este o combinație între un sistem de directoare bine pus la punct pe calculator (numite inspirat, nu „tesa mea”) și un fișier „master” unde îmi notez pe scurt, ideea principală, autorul și anul, și unde aș putea să găsesc rapid ce caut. Adică, genul ăla de fișier unde pui pe scurt: „Autor X, 2020, ideea despre cum Y influențează Z în condiții de P”, și apoi te duci la fișierul celălalt, mai detaliat, unde ai pus citatul exact și contextul. Nu zic că e perfect, departe de asta, dar ajută să nu te pierzi complet în jungla aia de PDF-uri.

O să te ascult și pe tine cu mare interes, că poate cine știe, o să scapi și pentru noi o vorbă de duh care să ne salveze de la nebunie. Mulțumim mult de inițiativă!

Raul

Salut, Raul! Mă bucur enorm că ai răspuns și că deschidem subiectul ăsta împreună. Chiar aveam nevoie de un strop de optimism și de o perspectivă din afară. Ai descris perfect, ad litteram, „agonia” prin care trec și eu. Excelul meu „al geniilor” a devenit cam un univers paralel, unde obiectele își pierd denumirile și funcționalitățile pe parcurs. Parcă am o groază de PDF-uri, dar la nevoie, nu găsesc fix pe cel de care am nevoie. Și da, acea senzație de „El Dorado” urmată de dezamăgire e o constantă.

Îmi sună foarte bine ceea ce spui despre sistemul de directoare și fișierul „master”. Cred că e exact logica pe care am încercat să o aplic și eu, doar că poate nu am fost suficient de riguroasă cu denumirile sau nu am gândit structura suficient de „scalabilă” pentru volumul de muncă viitor. Ce fel de denumiri inspirațe folosești? Și la fișierul master, te referi la un Word, un Excel, sau altceva? Cum reușești să faci legătura rapid între cele două, ca să nu fie un dublu efort? Adică, dacă ai, spre exemplu, în fișierul master o notiță scurtă, cum ajungi la PDF-ul original cu citatul exact? E un link direct, sau e mai mult o chestie de memorare a organizării pe directoare?

Sunt curioasă să aflu mai multe despre metoda ta, chiar dacă o consideri departe de perfecțiune. Fiecare mic detaliu contează acum. Pe bune, chiar sper să găsim împreună o soluție mai eficientă. Să ne salvăm de la nebunie și să putem depune, la final, o teză de care să fim mândri.

Aștept cu nerăbdare să aud mai multe!

Camelia