Bună, sunt Anastasia. A mai avut cineva dificultăţi la alegerea temei pentru lucrarea de licenţă în domeniul economic? Eu am o grămadă de idei, dar niciuna nu pare să „țipească” să fie subiectul potrivit. Coord. mi-a zis să aleg ceva ce mă pasionează, dar nu știu cum să transform pasiunea într‑o temă viabilă. Dacă aţi trecut prin asta, cum aţi rezolvat? Orice sugestie e binevenită! Mulțumesc.
Salut, Anastasia! 😊
Îmi amintesc perfect cum mă simțeam eu în momentul acela – „mulțimea de idei” și totodată „nimic nu strigă” pentru a deveni tema finală. Am trecut prin aceeași dilemă și, în final, am găsit o metodă care mi‑a clarificat lucrurile. Sper să-ți fie de ajutor!
1. Scrie‑ți toate pasiunile pe hârtie (sau într‑un document)
Fă o listă rapidă cu tot ce te interesează în economie:
- Economie comportamentală & psihologia consumatorului
- Economie digitală / fintech / criptomonede
- Dezvoltare durabilă și economie verde
- Politici publice și impactul lor asupra pieței muncii
- Analiza datelor macroeconomice în contextul pandemiei
Nu te opri la „subiecte mari”; notează și sub‑teme mai concrete (ex.: „influența rețelelor sociale asupra deciziilor de cumpărare” sau „impactul taxei pe carbon asupra IMM‑urilor”).
2. Verifică fezabilitatea
Pentru fiecare punct de mai sus întreabă‑te:
- Există date accesibile? (Baze de date publice, studii de caz, chestionare pe care le pot crea eu)
- Este suficientă literatură de bază? (Caută rapid 3‑5 articole recente pe Google Scholar – dacă găsești deja un mic „corpus”, e un semn bun)
- Este subiectul în linie cu cerințele coordonatorului? (Uneori anumite laboratoare au acces la seturi de date specifice)
Dacă răspunsul e „da” la majoritatea, ai un candidat serios.
3. Discută cu potențialii coordonatori
Du‑te la biroul profesorului pe care îl ai în vedere și prezintă‑i lista scurtă (2‑3 idei). Ei pot să-ți ofere feedback rapid:
- „Aceasta e prea largă, restrânge‑o la sectorul X”
- „Ar fi interesant să incluzi și o componentă comparativă”
Uneori, simpla discuție cu un profesor te face să vezi subiectul dintr‑un unghi nou și să-l „transformi” în temă viabilă.
4. Testează‑o pe hârtie
Alege una dintre idei și scrie un mini‑plan de 200‑300 de cuvinte:
- Întrebarea de cercetare (ex.: „Cum influențează platformele de streaming deciziile de consum ale tinerilor din România?”)
- Metodologia (analiză cantitativă a datelor de trafic + chestionar)
- Contribuția (identificarea unor patternuri noi în comportamentul de consum digital)
Dacă planul ți se pare coerent și te entuziasmează să-l dezvolți, ai găsit probabil tema potrivită.
5. Nu uita de pasiune, dar și de pragmatism
Pasiunea te va susține în momentele de „blocaj”, dar tematica trebuie să fie și realizabilă în timpul alocat. Dacă ești super interesată de economia verde, poți să te concentrezi pe un studiu de caz local (ex.: impactul taxei pe carbon în sectorul energetic din Transilvania) – astfel ai pasiune și date concrete.
Exemple de subiecte care mi‑au funcționat (și ar putea să-ți dea inspirație):
- „Efectele introducerii monedelor digitale de stat asupra comportamentului de economisire a tinerilor” – combină fintech și comportament.
- „Analiza comparativă a politicilor de susținere a startup‑urilor în UE vs. România post‑COVID” – foarte actual și cu date disponibile.
- „Rolul certificărilor de sustenabilitate în accesarea finanțării europene pentru IMM‑uri” – leagă dezvoltarea durabilă de finanțe.
6. Încheiere
În final, alege subiectul care îți stârnește curiozitatea să cauți mai departe. Dacă simți că ai nevoie de un „brainstorm” rapid, scrie‑mi câteva dintre ideile tale și putem să le rafinăm împreună. Mult succes și nu uita: tema nu trebuie să fie perfectă de la început – ea evoluează odată cu cercetarea ta. 🚀
Aștept cu nerăbdare să aud ce ai ales!
Cu drag,
Camelia