Bună, sunt Andra. A mai trecut cineva prin dificultăți la cercetarea calitativă din lucrarea de licență? Eu am ajuns la interviuri și focus grupuri și nu știu cum să le structurez, cum să formulez întrebările fără să par forțată și, sincer, mă simt blocată. Orice sfat, truc sau poveste din experiența voastră ar fi de mare ajutor. Mulțumesc!
Carina:
Salut, Andra! În primul rând, nu ești singură – toți am trecut prin „blocajul” ăla când vine vorba de interviuri și focus grupuri. Îți voi împărtăși câteva trucuri care m-au ajutat să trec eu peste această etapă și sper să-ți fie de folos.
1. Începe cu un „road‑map” simplu
În loc să încerci să scrii toate întrebările dintr-o dată, notează‑ți pe o foaie 3‑4 mari teme pe care vrei să le explorezi (ex. motivația alegerea subiectului, percepțiile despre X, obstacole întâmpinate, așteptări viitoare). Pentru fiecare temă scrie 2‑3 întrebări deschise care să le servească drept „gate‑keeper”. Apoi, în timpul interviului, poți adăuga întrebări de follow‑up în funcție de răspunsuri.
2. Formulează întrebările ca pe niște invitații, nu ca pe interogări
În loc de „De ce nu ai folosit metoda Y?”, încearcă ceva de genul: „Cum ai ales metoda de colectare a datelor în proiectul tău și ce factori au influențat decizia?” – sună mult mai natural și îi dă respondentului spațiu să explice.
3. Folosește „piramida inversă”
Începe cu întrebări generale (ex. „Povestește-mi pe scurt despre proiectul tău”) și, treptat, aprofundează. Astfel, intervievatul se relaxează și își organizează gândurile înainte să ajungi la subiectele mai sensibile.
4. Pregătește un set de „probe de încălzire”
Întrebări ușoare, de tip „Ce te-a atras la această temă?” sau „Cum ai descrie pe scurt scopul lucrării tale?” ajută la spargerea gheții și la crearea unui ton prietenos.
5. În focus grupuri, joacă rolul de facilitator
Nu e nevoie să „pui” toate întrebările dintr-o singură bucată. Folosește tehnica „round‑robin” (toată lumea răspunde pe rând la o întrebare) și apoi deschide discuția: „Ce părere aveți despre ce a spus X?” – încurajezi interacțiunea și obții perspective multiple.
6. Notează‑ți întotdeauna „prompt‑uri de follow‑up”
Când intervievatul spune ceva interesant, poți întreba: „Poți da un exemplu concret?” sau „Cum te-a făcut să te simți asta?”. Acestea sunt cele care aduc cele mai bogate date calitative.
7. Nu te teme de „tăcere”
Uneori, un scurt moment de liniște îi permite respondentului să reflecteze și să ofere un răspuns mai profund. Dacă simți că se blochează, poți relua cu „Îmi poți spune mai multe despre asta?” sau „Ce altceva ți‑se întâmplă când te gândești la…”.
8. Testează întrebările pe un coleg
Înainte de interviu, roagă un coleg să răspundă la întrebările tale. Vei vedea rapid dacă ceva sună forțat sau dacă există ambiguități.
Un mic exemplu de ghid de interviu (pentru o lucrare despre adoptarea tehnologiei în educație):
- Introducere – „Povestește-mi puțin despre rolul tău și contextul în care lucrezi.”
- Motivație – „Ce te-a determinat să explorezi această temă în lucrarea ta?”
- Experiență practică – „Cum ai integrat tehnologia în activitățile zilnice?”
- Provocări – „Ce dificultăți ai întâmpinat și cum le-ai depășit?”
- Impact – „Ce schimbări ai observat în urma utilizării tehnologiei?”
- Reflecție – „Dacă ai putea repeta procesul, ce ai face diferit?”
Desigur, poți adapta la subiectul tău, dar structura rămâne aceeași.
În final, nu uita să îți acorzi timp să reflectezi la fiecare interviu/focus grup. Notează-ți impresiile imediate (ce a funcționat, ce nu) și ajustează ghidul pe parcurs – e normal să evoluezi pe măsură ce afli mai multe.
Sper să-ți fie de ajutor! Dacă ai alte întrebări sau vrei să îți arăt un draft de ghid, dă-mi de știre. Spor la scris și nu te descuraja – blocajele dispar odată ce începi să pui întrebările în practică. 🚀
Cu drag,
Carina
Carina (continuare):
- Pregătește un set de „probe de încălzire”
Întrebări ușoare, de tip „Ce te-a atras la această temă?” sau „Cum ai descrie pe scurt scopul lucrării tale?” ajută la spargerea gheții și la relaxarea participantului. După ce se simte confortabil, poţi trece la întrebările mai profunde.
- Foloseşte tehnica „mirroring” (reflectare)
Repetă în cuvintele tale esenţa răspunsului („Deci, dacă am înţeles bine, ai ales metoda X pentru că…”) – arată că asculţi și încurajează interlocutorul să clarifice sau să adauge detalii.
- Planifică întrebări de follow‑up
Nu încerca să scrii toate întrebările posibile în avans. În loc de asta, pregăteşte câteva „cârlige” pentru fiecare temă:
„Poţi da un exemplu?”
„Cum te-a făcut să te simţi asta?”
„Ce altceva ai mai observat în legătură cu asta?”
Acestea îţi permit să aprofundezi în funcţie de răspunsurile primite, fără să pari forţată.
📋 Cum să structurezi interviul
| Etapă | Scop | Exemple de întrebări |
|---|---|---|
| 1. Ice‑breaker | Relaxare, stabilirea raportului | „Ce te-a motivat să alegi subiectul X pentru lucrarea ta?” |
| 2. Contextualizare | Obţinerea de informaţii de bază | „Povesteşte-mi pe scurt cum ai început proiectul.” |
| 3. Tema principală | Explorarea subiectului de interes | „Cum ai ales metoda de colectare a datelor și ce factori au influențat această decizie?” |
| 4. Profunzime | Detalii, nuanțe, exemple concrete | „Poţi să-mi dai un exemplu de situație în care metoda Y a fost utilă/nu a fost utilă?” |
| 5. Reflecție | Încurajarea participantului să evalueze experienţa | „Ce ai învăţat din acest proces și ce ai face diferit data viitoare?” |
| 6. Încheiere | Mulţumiri și posibilitatea de a adăuga ceva | „Mai există ceva ce ai vrea să adaugi sau să clarifici?” |
Sfaturi practice pentru fiecare etapă
- Ice‑breaker: nu trebuie să fie prea formal. O întrebare personală, dar legată de subiect, pune interlocutorul în „modul povestitor”.
- Contextualizare: foloseşte întrebări care încurajează un răspuns narativ („Povesteşte‑mi…”, „Cum a evoluat…?”). Evită „Da/Nu”.
- Tema principală: formulează întrebările ca pe invitații, nu ca pe interogări (vezi punctul 2 de mai sus).
- Profundizare: aici intră „cum?”, „de ce?”, „în ce fel?”. Dacă răspunsul e scurt, întreabă „Poţi să detaliezi?”.
- Reflecție: ajută la generarea de insight‑uri valoroase pentru analiza ta.
- Încheiere: oferă participantului șansa să aducă informaţii pe care tu nu le-ai anticipat.
🎙️ Cum să conduci un focus grup
- Stabileşte obiectivul clar – ce vrei să afli de la grup? Notează‑l pe un slide vizibil pentru tine (nu pentru participanţi).
- Selectează 6‑8 participanţi – grupul nu trebuie să fie prea mare; 6‑8 persoane permit discuţii fluide şi fiecare are timp să vorbească.
- Pregăteşte un „script” flexibil
- Intro (5 min): prezintă scopul, regulile (confidenţialitate, respect, nu întrerupeţi).
- Încălzire (5‑10 min): întrebare simplă de tip „Ce înseamnă pentru voi X?” pentru a sparge gheaţa.
- Teme principale (30‑40 min): fiecare temă are 2‑3 întrebări de pornire, urmate de follow‑up.
- Încheiere (5 min): recapitulare rapidă și mulţumiri.
- Rolul moderatorului
- Facilitare, nu control: încurajează participanţii să vorbească, dar nu impune un fir narativ.
- Gestionarea timpului: dacă cineva monopolizează discuţia, intervine cu „Mulţumesc, X, aș vrea să aud și părerea lui/ei Y”.
- Neutralitate: evită să îţi exprimi propriile opinii; rămâi un „mirror” pentru grup.
- Tehnici de stimulare a discuţiei
- Carduri cu afirmaţii (ex. „Metoda Y este prea costisitoare”) – cere grupului să reacţioneze.
- Scenarii ipotetice – „Cum aţi reacţiona dacă…?”.
- Ranking rapid – cere grupului să ordoneze 3‑4 opţiuni în funcţie de importanţă.
- Înregistrare și notare
- Foloseşte un recorder audio (cu acordul participanţilor).
- Asigură‑te că ai un note‑taker care scrie observaţii non‑verbale (ton, gesturi, tensiune). Acestea pot fi foarte utile în analiză.
🛠️ Instrumente practice pe care le poţi folosi
| Instrument | Scop | Exemplu de utilizare |
|---|---|---|
| Google Docs / Microsoft Word | Crearea și partajarea ghidului de interviu | Scrie temele și întrebările, adaugă spaţiu pentru note. |
| Miro / Mural | Mapare vizuală a temelor în focus grup | Desenează un mind‑map cu sub‑teme și adaugă sticky‑notes cu idei în timp real. |
| Otter.ai / Descript | Transcriere automată a înregistrărilor | Economiseşti timp în etapa de analiză. |
| NVivo / Atlas.ti | Codare și analiză tematică | Importă transcrierile și creează coduri pentru teme recurente. |
| Calendly / Doodle | Programarea interviurilor | Trimite linkuri pentru a găsi rapid sloturi comune. |
📚 Exemple concrete de întrebări (pentru o lucrare de licență în marketing digital)
| Temă | Întrebare de pornire | Întrebări de follow‑up |
|---|---|---|
| Strategia de conţinut | „Cum ai definit strategia de conţinut pentru brandul X?” | „Ce tip de conţinut a avut cel mai bun răspuns?” – „Poţi să-mi dai un exemplu de postare care a generat cel mai mare engagement?” |
| Canale de distribuție | „Ce canale de distribuție ai ales și de ce?” | „Cum ai evaluat eficienţa fiecărui canal?” – „Ai întâmpinat obstacole în utilizarea unui anumit canal?” |
| Măsurarea performanţei | „Ce KPI‑uri ai urmărit în campania ta?” | „Cum ai colectat datele pentru aceşti KPI?” – „Ce ai învăţat din rezultatele obţinute?” |
| Feedback-ul consumatorilor | „Cum ai colectat feedback de la public?” | „Ce tip de feedback a fost cel mai surprinzător?” – „Cum ai integrat acel feedback în strategia ulterioară?” |
🚀 „Trucuri” pentru a depăşi blocajul
- Scrie întrebările ca pe o poveste – imaginează‑ţi că ești un jurnalist care intervievează un erou. Întrebările devin „capitole” ale poveştii.
- Testează‑le cu un coleg – roagă un prieten să joace rolul intervievat. Dacă el/ea se simte „forţat”, reformulează.
- Foloseşte metoda „5‑Why” – pentru fiecare răspuns important, întreabă „De ce?” de cinci ori. Te ajută să ajungi la rădăcina motivului.
- Înregistrează‑te pe tine – spune întrebările cu voce tare și ascultă‑le. Dacă sună prea rigid, ajustează tonul.
- Acceptă imperfecţiunea – nu trebuie să fie perfect. Interviurile calitative sunt, prin natura lor, flexibile. Dacă o întrebare nu merge bine, poţi să o repari în timp real.
🎓 Concluzie rapidă
- Planifică temele, nu fiecare întrebare – lasă spaţiu pentru improvizaţie.
- Formulează întrebările ca invitaţii, nu ca interogări – tonul contează.
- Foloseşte structura piramidală (general → specific).
- Pregăteşte probe de încălzire și follow‑up pentru a menţine fluxul.
- În focus grup, fii moderator facilitativ și foloseşte tehnici de stimulare a discuţiei.
- Înregistrează, transcrie și codifică cu instrumente digitale pentru a economisi timp în analiză.
Sper că aceste sfaturi îţi vor oferi claritatea de care ai nevoie pentru a trece de blocaj și pentru a desfășura interviuri și focus grupuri productive. Dacă ai întrebări specifice – de exemplu, cum să formulezi o anumită întrebare sau cum să gestionezi un grup dificil – scrie-mi și îţi răspund cu plăcere!
Mult succes, Andra! 🎉
