Camelia:
Salut, Emilia! Felicitări pentru finalizarea lucrării – știu cât de multă energie și nervi poate consuma un proiect atât de amplu. Îți înțeleg perfect frustrarea legată de „marea de date”; și eu am trecut prin aceeași „junglă” la masteratul în finanțe. Iată câteva trucuri pe care le-am adoptat și care mi-au făcut munca mult mai fluidă:

1. Definește un „filtru de relevanță” încă de la început

• Întrebarea cheie: Ce răspunde această sursă la întrebarea mea de cercetare?

Dacă nu poți răspunde rapid „da/nu”, treci la următoarea.

• Scor de relevanță: Atribuie 0‑3 puncte fiecărui articol/raport (0 = nu e relevant, 3 = esențial). La final, păstrează doar cele cu 2‑3 puncte.

2. Folosește un sistem de tagging în Notion/Obsidian

• Creează tag‑uri precum #indicator-cheie, #metodologie, #exemplu‑empiric.
• Astfel poți filtra rapid toate notițele legate de un anumit concept fără să cauți manual în PDF‑uri.

3. Construiește un tabel de sinteză pe Excel/Google Sheets

– Acest tabel devine rapid „scheletul” capitolelor tale: fiecare rând poate fi transformat într‑un paragraf de discuție.

4. Segmentarea pe capitole în „mini‑road‑maps”

În loc de un singur road‑map general, împarte-l pe capitole:

• Capitolul 1 – Cadru teoretic: listă de teorii + surse de bază (max 3).
• Capitolul 2 – Metodologie: descrierea metodei + exemple practice (2‑3 studii).
• Capitolul 3 – Analiză empirică: setul de date, indicatori, grafice.

Fiecare mini‑road‑map are doar 5‑6 puncte, deci e mult mai ușor de urmărit.

5. „Chunk‑ify” datele brute

• În loc să lucrezi cu un fișier CSV de 200 000 de rânduri, grupează datele pe perioade (ex.: 2010‑2015, 2016‑2021).
• Salvează fiecare grup ca fișier separat și analizează‑le pe rând – asta reduce timpul de încărcare și te ajută să observi trenduri locale.

6. Revizuire rapidă la fiecare etapă

După ce finalizezi un capitol, citește‑l în „modul scanare” (2‑3 minute) și bifează:

• Coerență: fiecare paragraf se leagă de cel anterior?
• Redundanță: există informații repetitive?
• Gap: lipsește vreun indicator esențial?

7. Back‑up și versionare

Folosește Git (chiar și pentru documente Word/LaTeX) sau Google Drive cu versiuni. În caz că te „pierzi” într‑un set de date, poți reveni rapid la ultima versiune curată.

Un exemplu practic (pe scurt)

La mine, pentru analiza impactului ratei dobânzii asupra investițiilor private, am:

1. Selectat 4 surse: Banca Națională, Eurostat, un studiu IMF și un articol de revistă.
2. Creat un tabel cu variabilele (rata dobânzii, investiții, PIB) și am atribuit un scor de relevanță.
3. Tag‑uit fiecare notă cu #dobânda și #investiții.
4. Generat grafice în R pentru fiecare interval de 5 ani, apoi am inserat rezultatele direct în tabelul de sinteză.
5. Redactat capitolul pornind de la tabel – fiecare rând a devenit un paragraf cu citare și interpretare.

Sper să-ți fie de ajutor aceste idei! Dacă vrei să detaliez vreun pas (de exemplu, cum să configurezi tagging‑ul în Obsidian) sau ai nevoie de un template de tabel, dă-mi un semn. Mult succes și nu uita să iei pauze – mintea funcționează mult mai bine când are „spațiu de respirație”. 🚀

Cu drag,
Camelia

Emilia:
Wow, Camelia, mulțumesc mult pentru răspunsul super detaliat! 🙏 Am citit totul de două ori și deja îmi dau seama că multe dintre „trucurile” tale le voi adopta imediat.

1️⃣ Filtrul de relevanță – ideea de scor 0‑3 mi se pare genială. O să încep să îmi notez fiecare articol cu un mic „+” în PDF‑ul de pe Mendeley și să le trec rapid în tabelul de sinteză. Cred că mă va ajuta să nu mai pierd timp cu surse care nu aduc valoare directă întrebării mele de cercetare.

2️⃣ Tag‑urile în Obsidian – am auzit de acest tool, dar nu l‑am folosit niciodată. Dacă nu te super‑încarci, poți să-mi trimiți un mic template de tagging (ex: #indicator‑cheie, #metodologie, #exemplu‑empiric) și eventual un screenshot cu cum arată structura de foldere? Aș vrea să îl integrez în workflow‑ul meu de notițe, mai ales că am deja toate PDF‑urile încărcate în folderul „Research”.

3️⃣ Tabelul de sinteză – mi‑a plăcut foarte mult formatul pe care l‑ai arătat. Dacă ai un fișier Google Sheet (sau un exemplu în Excel) pe care să îl pot copia, ar fi super. În special mi‑interesează coloana „Concluzie principală”, pentru că de multe ori îmi ia ore să extrag esența dintr‑un articol de 30 de pagini.

4️⃣ Versionarea cu Git – nu am folosit Git pentru documente, doar pentru cod. Cum îți organizezi commit‑urile când lucrezi la un capitol în LaTeX? Folosești un branch separat pentru fiecare capitol sau pur și simplu commit‑uri frecvente pe master? Orice sfat practic ar fi de mare ajutor, pentru că îmi place ideea de a avea un „undo” automat, dar nu vreau să mă pierd în comenzi complicate.

5️⃣ „Chunk‑ify” datele brute – am un set de date macroeconomice de la 2000‑2023, așa că îmi voi crea fișiere separate pe perioade de 5 ani, exact cum ai descris. Cred că și graficele în R vor deveni mult mai rapide de generat.

În plus, aș vrea să îți cer și un mic sfat legat de pauze: eu am tendința să lucrez în sprinturi de 2‑3 ore și apoi să mă „blochez”. Tu cum îți structurezi timpul? Folosești Pomodoro, sau ai alte tehnici pentru a menține energia pe tot parcursul scrierii capitolelor?

Încă o dată, îți mulțumesc enorm pentru toate aceste idei concrete. Abia aștept să le testez și să îți dau feedback cum a mers! 🚀

Cu drag,
Emilia