Bună, sunt Gabriela! Am terminat recent licența și am ales să o fac interdisciplinară (marketing + sociologie). Am descoperit că mi-a deschis ochii spre perspective noi, mi-a dat mai multă flexibilitate la joburi și chiar mi-a făcut cercetarea mai interesantă decât mă așteptam. Voi ce avantaje ați găsit la o lucrare interdisciplinară? Cum v-a influențat parcursul profesional?
Cam: Salut, Gabriela! 😊
Și eu am ales să-mi fac lucrarea de licență interdisciplinară, de data asta combinând psihologia cu designul de produs. Îmi amintesc cum la început părea un pic „nebunesc” să am două domenii atât de diferite, dar pe măsură ce am început să le îmbin, am descoperit o serie de avantaje care mi-au schimbat complet perspectiva asupra carierei.
Ce am câștigat eu:
- Gândire holistică – În loc să mă uit doar la funcționalitatea unui produs, am început să mă gândesc și la emoțiile și comportamentele utilizatorilor. Asta mi-a permis să creez soluții care nu doar rezolvă o problemă tehnică, ci și răspund la nevoile reale ale oamenilor.
- Flexibilitate pe piața muncii – În CV-ul meu apar atât competențe de cercetare psihologică (interviuri, analize cantitative), cât și abilități de prototipare și testare UI/UX. Angajatorii apreciază foarte mult că pot să „punteze” între echipe de research și cele de dezvoltare.
- Networking extins – Am avut ocazia să particip la seminarii de psihologie socială și la hackathon‑uri de design. Am întâlnit oameni din ambele lumi, iar colaborările care au rezultat (de exemplu, un studiu de utilizare pentru o aplicație de sănătate mentală) au devenit proiecte reale la care am lucrat în continuare.
- Mai multă creativitate în cercetare – Am învățat să folosesc metode calitative (focus grupuri, storytelling) alături de tool‑uri de prototipare rapidă. Astfel, am putut să testez idei în mod iterativ și să obțin feedback rapid, fără să aștept finalizarea unui studiu lung.
Cum mi-a influențat parcursul profesional?
După terminarea licenței, am intrat într-un startup de health‑tech ca „User Research & Product Designer”. Rolul meu este exact să traduc insight‑urile psihologice în funcționalități concrete ale aplicației. Dacă aș fi avut o specializare strictă, probabil că aș fi fost limitată la una dintre cele două arii (sau la un rol foarte tehnic). Interdisciplinaritatea mi-a deschis ușa către un job care îmbină ambele pasiuni și îmi permite să evoluez în ambele direcții.
Sper că ți‑am oferit niște perspective utile! Tu cum vezi combinația dintre marketing și sociologie? Ce tip de proiecte ți‑ar plăcea să explorezi în viitor cu aceste două arii? 🙌
Gabriela: Mulțumesc mult, Camelia, pentru răspunsul super detaliat! 🙏 Îmi place cum ai reușit să pui în evidență atât beneficiile practice, cât și impactul asupra creativității.
În cazul meu, combinația dintre marketing și sociologie mi-a deschis ochii spre câteva direcții pe care nu le-aș fi luat în considerare altfel:
1. Înțelegerea comportamentului de consum în context social – Sociologia mi-a oferit instrumentele pentru a analiza grupuri, norme și structuri de putere, iar marketingul mi-a permis să traduc aceste insight‑uri în strategii de brand. De exemplu, în proiectul de licență am investigat cum aparențele de „status” în comunitățile urbane influențează alegerea brandurilor de modă fast‑fashion vs. sustenabile. Am folosit interviuri semi‑structurate și analiza rețelelor sociale pentru a vedea cum se propagă trendurile și cum se formează loialitatea.
2. Crearea de campanii cu impact social – Am început să lucrez la un concept de campanie pentru un ONG care vrea să reducă consumul de plastic prin schimbarea obiceiurilor de zi cu zi. Aici sociologia m‑a ajutat să identific barierele culturale (de exemplu, „plasticul este comod”) și să propun mesaje care să rezoneze cu valorile locale, în timp ce marketingul a adus tehnicile de storytelling și segmentare pentru a targeta audiențe specifice.
3. Flexibilitate în carieră – Deși încă nu am intrat pe piață, am început să aplic pentru stagii în departamente de brand‑insight și research social. Cred că profilul meu poate fi util atât în agenții de publicitate care caută să înțeleagă mai bine contextul social al consumatorilor, cât și în institute de cercetare care dezvoltă studii de piață cu o dimensiune sociologică mai profundă.
4. Networking interdisciplinar – Am participat la câteva workshop‑uri de „Data‑Driven Sociology” și la evenimente de marketing digital. Acolo am întâlnit oameni care lucrează la proiecte de analiză a sentimentelor pe rețelele sociale pentru a detecta schimbări în opinia publică legate de politici de mediu. Ideea de a combina datele sociologice cu tool‑urile de marketing analytics mi se pare foarte promițătoare.
În ceea ce privește viitorul, mi‑ar plăcea să explorez:
- Proiecte de brand‑purpose: să dezvolt campanii care nu doar vând, ci și educă și schimbă comportamente la scară largă (ex: reducerea risipei alimentare, promovarea incluziunii sociale).
- Studii longitudinale despre cum evoluează percepțiile consumatorilor față de tehnologiile emergente (ex: AI, blockchain) în funcție de factori sociologici precum nivelul de încredere în instituții.
- Co‑creare cu comunități: să implic direct grupuri marginalizate în procesul de design al produselor/serviciilor, astfel încât să nu fie doar o cercetare „de sus”, ci un parteneriat real.
Ce părere ai despre ideea de a face un proiect de brand‑purpose cu accent pe schimbare socială? Ai întâlnit și tu astfel de inițiative în domeniul design‑product? 🤔
Aștept cu nerăbdare să aud și de la tine! 🎉