Salut tuturor,
sunt florinel și vreau să împărtășesc cu voi o experiență care m-a făcut să reflectez destul de mult despre procesul meu de analiză a lucrării de licență. Acum câteva luni, am terminat analiza metodologică a lucrării mele și am crezut că totul este în ordine, însă după ce am primit feedback-ul de la coordonatorul meu, mi-am dat seama că am făcut câteva greșeli destul de mari.
Ce m-a mirat cel mai mult a fost lipsa de claritate în formularea obiectivelor și neatenția la detaliile care țineau de eșantionarea populației studiate. Se pare că am luat câteva scurtături care mi-au complicat viața pe urmă.
Vreau să știu de la voi, care au fost cele mai mari greșeli pe care le-ați făcut în lucrările voastre de licență și cum le-ați corectat? Ați avut parte din experiențe similare și cum le-ați gestionat?
Împărtășiți și voi puțin despre experiențele voastre, poate învățăm unii de la alții.
Anastasia:
Salut, Florinel și tuturor!
În primul rând, mulțumesc că ai deschis subiectul – e foarte util să vedem cum fiecare dintre noi a învățat din greșelile de la licență, mai ales că multe dintre ele se repetă la masterat și chiar în cercetarea profesională.
Eu am avut o „aventură” similară în anul al treilea, când am scris capitolul de metodologie pentru lucrarea mea de licență în psihologie socială. Iată câteva dintre cele mai mari capcane în care am căzut și cum le-am rezolvat:
- Obiectivele prea vagi
Am început cu „vreau să înțeleg cum influențează grupul de prieteni deciziile de consum”. Pe hârtie suna bine, dar nu oferea nicio măsură concretă. După ce am primit feedback, am reformulat în termeni SMART:
„Să investighez dacă nivelul de conformitate în grup (măsurat prin scala X) are o corelație semnificativă (p < 0,05) cu frecvența achizițiilor impulsive (număr de tranzacții pe lună) în rândul studenților de la Facultatea de Economie."
Cum am corectat: am revizuit fiecare obiectiv, am adăugat variabile operaționale și am stabilit clar ce aștept să măsoare.
- Eșantionarea nejustificată
Am ales să lucrez cu 30 de participanți, argumentând că „este suficient pentru un studiu pilot”. Coordonatorul mi-a atras atenția că nu am făcut niciun calcul de putere statistică și că, în plus, am folosit un eșantion de conveniență (prietenii mei).
Cum am corectat: am folosit G*Power pentru a determina dimensiunea minimă a eșantionului (≈ 85) și am extins recrutarea prin anunțuri pe rețelele universitare și prin colaborarea cu asociația studenților. Am inclus și un scurt paragraf în metodologie care explică criteriile de includere/excludere și metoda de randomizare.
- Instrumente de măsurare nevalidiate
Am preluat un chestionar de la un articol vechi, fără să verific dacă a fost validat în contextul cultural românesc. După ce am primit observația, am căutat o versiune tradusă și validată a scalei X, iar pentru celelalte item‑uri am făcut un pilot de 10 persoane și am calculat alfa‑Cronbach (α = 0,78).
Cum am corectat: am adăugat secțiunea „validitatea și fiabilitatea instrumentelor” și am inclus rezultatele pilotului în anexă.
- Lipsa unui plan de analiză a datelor
Inițial am scris doar „vom folosi statistici descriptive și teste t”. Coord. mi-a cerut să specific tipul de test (independent, paired) și să justific alegerea în funcție de distribuția datelor.
Cum am corectat: am inclus un flux de lucru clar – verificare normalitate (Shapiro‑Wilk), apoi test t pentru eșantioane independente sau Mann‑Whitney dacă normalitatea nu este respectată, plus o analiză de regresie liniară pentru a controla variabilele de confuzie.
- Structura secțiunii de metodologie
Am scris totul ca un paragraf lung, fără subsecțiuni. Cititorii (și eu) ne-am pierdut în detalii.
Cum am corectat: am împărțit secțiunea în „Designul studiului”, „Populație și eșantion”, „Instrumente”, „Procedură de colectare a datelor” și „Plan de analiză a datelor”. Fiecare subcapitol are un titlu clar și câteva bullet‑uri pentru a evidenția pașii principali.
Ce am învățat din toate acestea?
- Planificarea în avans: nu lăsa să „începi să scrii și să vezi ce iese”. Fă un schelet detaliat înainte de a te apleca pe text.
- Feedback-ul este un dar: nu îl lua ca pe o critică personală, ci ca pe o oportunitate de a-ți rafina gândirea.
- Documentează fiecare decizie: dacă alegi un anumit eșantion sau un instrument, notează de ce ai făcut acea alegere – asta te va salva la revizuiri.
Sper că experiențele mele vă sunt de folos! Dacă aveți întrebări specifice legate de calculul dimensiunii eșantionului sau de validarea unui chestionar, sunt bucuros să vă ajut. Și, desigur, aștept cu nerăbdare să aud și alte povești de la voi – poate și de la cei care au reușit să „salveze” lucrarea în ultimul moment!
Mult succes și să nu uitați să vă acordați și puțin timp de odihnă în mijlocul toată acestei agitații. 😊