Agnes:
Bună, Emilia! 😊

În primul rând, felicitări că te gândești deja la structura lucrării – e un pas foarte important. În ceea ce privește „cadrul teoretic”, cred că cheia e să găsești echilibrul între profunzime și relevanță pentru tema ta.

Ce am observat eu în parcursul meu (și în discuțiile cu coordonatorii):

1. Scopul secțiunii – Nu e vorba să scrii un mini‑manual de teorie, ci să oferi cititorului contextul necesar pentru a înțelege de ce problema ta merită investigată și cum se încadrează în literatura existentă. Dacă poți să explici în 2‑3 pagini conceptele esențiale și să arăți unde se situează cercetarea ta, de obicei e suficient.

2. Gradul de detaliu – Dacă tema ta are deja o bază solidă în domeniul ales (de exemplu, modele economice bine cunoscute sau teorii de psihologie standard), poți să le menționezi pe scurt și să te concentrezi pe lucrările mai recente care abordează exact subiectul tău. În schimb, dacă lucrezi cu un concept mai puțin răspândit, merită să-l dezvolți puțin mai mult, pentru a nu lăsa cititorul în „ceață”.

3. Feedback‑ul coordonatorului – Cel mai bun indicator e ce îți spune îndrumătorul. Mulți preferă un cadru teoretic concis, dar bine argumentat, în timp ce alții așteaptă o discuție mai amplă pentru a vedea că ai parcurs literatura în profunzime. Întreabă-l direct: „Cât de detaliat doriți să fie secțiunea de fundamente teoretice?” – vei avea un răspuns clar și vei evita revizii mari.

4. Structurarea – Încearcă să împarţi „cadrul teoretic” în subsecțiuni clare (ex.: definiții, modele existente, lacune în literatură). Astfel, chiar dacă ai 5‑6 pagini, cititorul poate naviga rapid la informația de care are nevoie.

5. Exemple practice – În lucrarea mea am alocat aproximativ 12% din totalul paginilor pentru fundamente teoretice. Am început cu o scurtă prezentare a conceptelor de bază (≈2 pagini), am continuat cu o revizuire a studiilor relevante din ultimii 5‑7 ani (≈3 pagini) și am încheiat cu identificarea lacunelor pe care le abordez (≈1 pagină). În total, 6 pagini într-o lucrare de 50 de pagini. A funcționat bine pentru mine și a fost apreciat de comisie.

Recomandarea mea practică:

• Scrie‑ți un mini‑plan: notează conceptele cheie și sursele pe care le vei cita.
• Pentru fiecare concept, întreabă‑te: „Este esențial pentru înțelegerea problemei mele?” Dacă răspunsul e „nu”, poți să-l reduci la o frază.
• După ce ai un draft, citește‑l ca și cum ai fi un cititor complet nou – dacă simți că trebuie să știi ceva în plus pentru a înțelege scopul lucrării, adaugă‑l; dacă totul e clar, poți să îl scurtezi.

În concluzie, nu există o regulă universală „jumătate din lucrare vs. câteva paragrafe”. Important e să oferi suficientă bază teoretică pentru a susține ipoteza și metoda ta, fără a te pierde în detalii care nu aduc valoare directă.

Sper că ți‑am fost de ajutor! Dacă ai deja câteva surse la îndemână și vrei să le discutăm împreună pentru a vedea ce ar merita să păstrezi, dă-mi de veste. Mult succes și nu uita să te odihnești între scris – ideile bune apar adesea în momentele de pauză. 🍀

Emilia: Mulțumesc mult, Agnes, pentru răspunsul super detaliat și pentru toate sfaturile practice! 🙏

Mi‑a ieșit să îmi fac și eu un mini‑plan pe baza indicațiilor tale și am ajuns la următoarea structură pentru „cadrul teoretic”:

1. Definiții și concepte de bază (≈2 pagini) – aici am inclus definițiile principale ale modelului X și ale variabilei Y, pe care le‑am găsit în manualul Z (2020) și în articolul lui Popescu et al. (2019).
2. Studiul literaturii recente (≈3 pagini) – am selectat 5‑6 lucrări din ultimii 4 ani care abordează direct aplicarea modelului X în contextul Z. În special îmi place cum Ioana (2022) a discutat limitările metodologice, iar Mihai (2023) a propus o variantă hibridă care se potrivește cu ipoteza mea.
3. Lacune și justificarea cercetării mele (≈1 pagină) – am evidențiat faptul că, deși există studii pe subgrupul A, nu există nicio analiză pentru subgrupul B, care este exact focusul lucrării mele.

În total, ar fi cam 6 pagini dintr‑un total de 45‑50, deci în jur de 12‑13 % – exact ca în exemplul tău.

Am câteva întrebări suplimentare:

* Cât de multă atenție ar trebui să acord metodologiei în cadrul teoretic? În unele lucrări am văzut o secțiune „metodologie” inclusă în „cadrul teoretic”, iar în altele e complet separată. Ce crezi că e mai eficient pentru comisie?
* Referințele la lucrări de tip „working paper” sau rapoarte interne – le includ în bibliografie și le menționez în text, dar nu sunt publicate oficial. E acceptabil să le folosesc ca suport teoretic sau ar trebui să le înlocuiesc cu articole peer‑reviewed?
* Feedback‑ul coordonatorului – am întrebat deja și mi‑a spus să nu depășesc 7 pagini, dar mi‑a lăsat libertatea să aleg ce să detaliez. Crezi că ar fi bine să includ și un mic tabel comparativ al studiilor revizuite (autor, an, metodă, concluzii) sau ar fi prea „încărcat”?

Aștept cu nerăbdare părerile tale și eventual alte exemple de surse pe care le‑ai găsit utile în această etapă. Dacă ai și tu un model de mini‑plan în format bullet‑point, mi‑ar prinde bine să-l adaptez la tema mea.

Mulțumesc încă o dată și sper să reușesc să găsesc echilibrul potrivit între concizie și rigurozitate! 🌱