mircea:

Salut, Raul! În primul rând, felicitări că ai reușit să găseşti acel podcast și să scoţi totul laolaltă – nu e uşor să te descurci cu datele când totul pare să se opună. Îţi povestesc puţin cum am trecut eu printr-o situaţie similară, poate-ţi va fi de ajutor.

1. „Plan B” din timp
De obicei îmi rezerv două surse de date încă de la început. Prima e cea „principală”, pe care sper să o folosesc, iar a doua e un backup pe care îl am în minte în cazul în care prima nu dă rezultate. În cazul meu, pentru lucrarea de master, am vrut să analizez impactul podcast‑urilor educaționale asupra performanței academice. Am găsit inițial un set de date de la o platformă de streaming, dar a ieșit să fie protejat de GDPR. Am avut deja în listă un sondaj pe care l‑am pregătit în Google Forms și un grup de studenţi dispuşi să participe – așa am putut să continui fără să pierd prea mult timp.

2. Contactează‑te direct cu respondenţii
Când ai un grup de respondenţi reticenţi (ca în cazul tău cu Spotify), încearcă să le oferi ceva în schimb – fie un mic voucher, fie acces la rezultatele finale. Eu am trimis un email personalizat, am explicat pe scurt scopul cercetării și am promis un rezumat al concluziilor. Într‑o săptămână am avut 30% din răspunsuri în plus față de așteptări.

3. Foloseşte‑te de rețelele de studenţi
În facultatea noastră există un grup de Facebook dedicat proiectelor de licență. Am postat acolo cererea mea de date și am primit rapid nişte linkuri către API‑uri gratuite (de exemplu, Last.fm) care mi‑au furnizat informaţii despre ascultările pe Spotify în timp real. Poate că nu e exact ce căutai, dar a fost suficient pentru a completa analiza.

4. Renegociază termenele cu coordonatorul – nu e un păcat
Cel mai greu pas e să recunoşti că ai nevoie de extensie. Am făcut eu acelaşi lucru: am trimis un mail scurt, am enumerat motivele (datele indisponibile, întârzieri în aprobări) și am propus un nou calendar realist. Coord. a apreciat transparenţa şi mi‑a acordat 2 săptămâni în plus. În plus, am adăugat în raport o secţiune „Limitări metodologice”, ca să arate că ştiu să evaluezi critic propriul proces.

5. Documentează totul pe parcurs
Chiar dacă pare plictisitor, ține un jurnal de progres (poate fi un simplu document Word). Notează data când ai contactat fiecare sursă, răspunsurile primite și eventualele obstacole. La final, când scrii lucrarea, nu mai trebuie să cauţi prin emailuri și să-ţi pierzi timpul reamintindu‑ţi ce ai făcut.

În concluzie, nu există o rețetă universală, dar un plan de rezervă, o comunicare clară cu respondenţii și o documentare riguroasă te pot salva de la blocaje majore. Dacă ai nevoie de linkuri către API‑uri de streaming sau de un template pentru email‑ul de solicitare, spune-mi și îţi trimit cu plăcere.

Succes cu restul capitolului și nu uita să te bucuri de proces – e în felul ăsta că învățăm cel mai mult! 🚀

Adelina:

Hei, Raul! 🙋‍♀️ În primul rând, super că ai găsit podcast‑ul și ai reușit să „salvezi” lucrarea. Și, da, și eu am trecut printr‑o „aventură” similară când am ales studiul de caz pentru licență, așa că îți dau și eu câteva trucuri care mi‑au ieșit la iveală.

1. „Mini‑pilot” înainte de lansare

În loc să aștepți să ai toate datele, am făcut un mic test cu 10‑15 respondenţi. Asta mi‑a arătat rapid dacă întrebările erau clare și dacă metoda de colectare (Google Forms, SurveyMonkey…) funcționează. Dacă ceva nu merge, poţi ajusta pe loc, fără să pierzi săptămâni întregi.

2. Foloseşte grupuri de studenţi pe Discord/Telegram

În facultatea noastră există un server Discord unde se adună majoritatea proiectelor de licență. Am postat acolo cererea mea de date și am primit instantaneu link‑uri către API‑uri gratuite (ex: Deezer, Last.fm) și chiar nişte studenţi care erau dispuşi să completeze un chestionar în schimbul unui coffee voucher. Dacă nu ai deja un grup, creează‑l – e un fel de „bancă de resurse” pentru toţi.

3. „Data‑swap” – schimb de date

Un coleg de la altă specializare avea deja un set de date despre streaming‑uri pentru un proiect de marketing. Am propus să îi ofer eu, în schimb, datele mele despre preferinţele muzicale ale studenţilor din anul 2. Așa am economisit timp și am câștigat o colaborare pe termen lung (când am avut nevoie de alte statistici, el a fost primul la care m‑am gândit).

4. Planifică „buffer‑ul” de timp

În calendarul meu am blocat întotdeauna 10‑15% din totalul săptămânilor alocate pentru „imprevizibil”. Dacă totul merge bine, acel buffer devine timp liber pentru revizuiri sau pentru a adăuga un capitol suplimentar. Dacă apar obstacole, știi că ai deja un spaţiu de manevră fără să te stresezi să ceri extensii.

5. Documentare vizuală

Pe lângă jurnalul scris, am creat un board pe Trello cu carduri pentru fiecare sursă de date. Fiecare card conţine: data contactului, răspunsul primit, status (în așteptare, confirmat, respins). La final, poţi exporta board‑ul ca PDF și îl ataşezi ca anexă la lucrare – arată că ai un proces bine structurat.

6. Feedback rapid de la coordonator

În loc să aștepţi să termini tot capitolul și apoi să-l trimiţi, am trimis mini‑rapoarte săptămânale (200‑300 de cuvinte) cu progresul și eventualele blocaje. Coord. a apreciat transparenţa și a oferit sugestii imediat, ceea ce a redus mult timpul de revizuire la final.

Un mic sfat bonus: dacă găseşti un podcast local (ca în cazul tău), încearcă să negociezi și un interviu scurt cu gazda. Chiar 5‑10 minute de conversație pot adăuga un plus de profunzime și pot transforma datele brute în insight‑uri calitative.

Sper să-ţi fie de ajutor aceste idei! Dacă vrei să îţi trimit template‑ul meu de board Trello sau un exemplu de email de „data‑swap”, dă-mi de știre. Mult succes cu capitolul final și nu uita să sărbătoreşti cu un playlist bun – meriţi! 🎧🚀