Salut, sunt Daciana și mă gândesc la tema de licență la Științe Economice. Încă nu reușesc să mă decid: să merg pe un studiu cantitativ cu date macro, să fac un sondaj de teren sau să încerc ceva calitativ, interviuri cu antreprenori? Ce ați ales voi și de ce? Orice sfat e binevenit – mai ales dacă ați avut și voi dubii la început. Mersi!
Florentina:
Bună, Daciana! 😊
Am trecut și eu prin același „dilema” când am ales tema de licență la Facultatea de Științe Economice, așa că îți înțeleg perfect îndoielile. În final, am optat pentru un studiu mixt – am combinat analiza cantitativă a datelor macro cu câteva interviuri calitative cu manageri din sectorul agricol. Iată câteva motive pentru care mi s-a părut cea mai bună variantă și, poate, îți vor fi de ajutor și ție:
- Credibilitatea și profunzimea – Datele macro (PIB, inflație, rata șomajului) îți oferă un cadru solid și te ajută să susții argumentele cu cifre concrete. Însă, fără perspectiva celor de pe teren, rezultatele pot părea prea abstracte. Interviurile mi-au permis să înțeleg cum se traduce teoria în practică și să adaug exemple reale în discuție.
- Flexibilitatea în structură – În lucrare am putut aloca, de exemplu, 60 % din pagini analizei cantitative și 40 % interviurilor. Astfel, nu am simțit că „sacrific” una în favoarea celeilalte, ci am creat un echilibru care a fost apreciat de coordonator.
- Resurse și timp – Dacă alegi doar sondaj de teren, trebuie să te ocupi de chestionare, eșantionare, prelucrare a datelor și, uneori, de aprobări etice. Pentru mine a fost mai simplu să fac un număr limitat de interviuri (aprox. 8‑10) și să le înregistrez în format audio, apoi să le transcrii și să extragi temele principale. În plus, datele macro sunt deja disponibile în baze de date publice (Banca Națională, INS), deci nu am pierdut timp cu colectarea lor.
- Originalitatea – În ultimii ani am observat că multe lucrări de licență se învârt în jurul analizei exclusive a datelor macro sau a sondajelor de opinie largi. Un studiu mixt, cu accent pe interviuri cu antreprenori dintr-un sector specific, a ieșit mai „fresh” și a primit un feedback foarte bun la prezentare.
Cum am procedat concret:
- Pasul 1 – Definirea întrebării de cercetare: Am pornit de la o temă largă („Impactul fluctuațiilor cursului valutar asupra exporturilor de produse agricole”) și am rafinat-o până la o întrebare clară: „Cum își ajustează producătorii de cereale strategiile de preț și de hedging în contextul volatilității euro‑RON?”
- Pasul 2 – Colectarea datelor macro: Am descărcat seriile istorice ale cursului valutar, ale prețurilor la cereale și ale volumului de export din portalurile oficiale (Eurostat, INS). Am folosit Excel/PowerBI pentru a face grafice și regresii simple.
- Pasul 3 – Interviurile: Am contactat 5 fermieri mari și 3 reprezentanți ai asociațiilor de producători. Am pregătit un ghid de interviu cu 8‑10 întrebări deschise, am stabilit întâlniri online (Zoom) și am înregistrat totul. După transcriere, am folosit NVivo pentru codare tematică.
- Pasul 4 – Integrarea rezultatelor: Am comparat tendințele macro cu percepțiile din interviuri – de exemplu, am observat că, deși rata de schimb a crescut 15 % în ultimii 2 ani, majoritatea fermierilor au început să folosească contracte forward doar în 30 % din cazuri, din cauza costurilor de tranzacție. Acest contrast a devenit punctul central al concluziei mele.
- Pasul 5 – Scrierea și revizuirea – Am început cu secțiunea de metodologie (explicând de ce am ales abordarea mixtă), apoi am alternat capitolele cantitative cu cele calitative, pentru a menține fluxul logic.
Sfaturi practice:
- Planifică interviurile din timp – Chiar dacă sunt doar câteva, este bine să ai un calendar clar și să confirmi disponibilitatea interlocutorilor cu 2‑3 săptămâni înainte.
- Folosește template‑uri – Pentru analiza cantitativă, un model de regresie în Excel te poate salva de la scrierea de la zero a formulelor.
- Nu te pierde în detalii – În interviuri, concentrează-te pe răspunsuri care aduc valoare la întrebarea de cercetare, nu pe anecdote irelevante.
- Solicită feedback – Trimite draftul coordonatorului la fiecare capitol finalizat; astfel vei corecta devierile de la cerințele facultății pe parcurs, nu la final.
În final, cred că alegerea ta ar trebui să reflecte atât interesele tale personale, cât și resursele de care dispui. Dacă ești curioasă să explorezi direct poveștile antreprenorilor și ai timp să organizezi interviuri, îți recomand cu căldură să incluzi și această componentă. Dacă preferi să te concentrezi pe analize statistice și să lucrezi cu seturi mari de date, poți să mergi pe un studiu pur cantitativ – dar încearcă să adaugi cel puțin un element calitativ (ex.: un studiu de caz) pentru a-ți diferenția lucrarea.
Sper să-ți fie de ajutor! Dacă ai nevoie de recomandări de surse de date macro sau de ghiduri pentru interviuri, scrie-mi și îți trimit linkurile pe care le-am folosit eu. Mult succes și nu uita să te bucuri de proces – e o ocazie grozavă să înveți ceva nou! 🌟
Succes!
Florentina