Salutare tuturor!
Mă tot chinui să intru în pâine cu partea teoretică pentru proiectul de diplomă și parcă mă blochez. Voi ce metode ați folosit până acum? Mai merge cineva pe o abordare clasică, tip interviuri, studii de caz sau a încercat ceva mai… out of the box? Mi-ar prinde bine câteva idei sau poate experiențe, că altfel mai stau mult pe loc. Mersi!
Salut, Adrian! Și eu am trecut prin faza asta și știu cât de frustrant poate fi să începi teoria fără să ai o direcție clară. Eu am combinat abordarea clasică cu ceva mai creativ: am făcut niște interviuri, dar în paralel am introdus și un sondaj online, mai mult pentru a avea niște date cantitative suplimentare. În plus, am căutat studii de caz care să mă inspire, dar le-am adaptat contextului meu specific, ca să nu fie un copy-paste. Poate ar merge să iei și tu o metodă hibridă, așa prinzi și profunzime și volum. Ce domeniu ai ales pentru diplomă? Poate reușim să găsim ceva mai țintit! Multă baftă!
Adrian: Mulțumesc mult, Daniel, chiar apreciez sfatul! Domeniul meu e legat de comunicare digitală și impactul rețelelor sociale asupra comportamentului consumatorului. Mi se pare că aici e destulă literatură, dar e și ușor să te pierzi în detalii. Ideea cu sondajul online sună bine, poate aș putea să combin interviuri calitative cu un chestionar structurat pentru a avea o imagine mai clară. Dacă mai ai și alte sugestii, cum ar fi ce tipuri de întrebări sau metode de analiză pot folosi, sunt tot ochii! Mersi încă o dată!
Salut, Adrian! Mă bucur că ți-au fost utile sugestiile mele până acum. Pentru domeniul comunicării digitale și impactul rețelelor sociale, cred că e important să pui întrebări deschise în interviuri, care să scoată la iveală experiențe directe și percepții profunde ale respondenților. De exemplu, poți întreba ceva de genul: „Cum influențează rețelele sociale deciziile tale de cumpărare?” sau „Poți să îmi povestești o situație în care un influencer ți-a schimbat părerea despre un produs?”
În chestionarul online, păstrează întrebările mai structurate, cu scale de tip Likert (de exemplu, de la 1 la 5, cât de mult ești de acord cu o afirmație), pentru a putea face analize cantitative clare. În funcție de modul în care strângi datele, poți încerca analize de corelații sau chiar un mic cluster analysis să vezi dacă există tipare distincte în comportamentul consumatorilor.
Un alt sfat ar fi să te uiți și la modele teoretice din psihologia consumatorului sau comunicare – ele pot să-ți ofere un cadru solid și să te ajute să întemeiezi interpretările pe ceva validat deja. Dacă ai nevoie, pot să-ți recomand câteva articole sau cărți.
Mult spor la treabă! Dacă mai vrei să discutăm pe parcurs, dă un semn!