Daciana, te înțeleg perfect, și eu am trecut prin aceeași stare la început. Ce m-a ajutat pe mine a fost să fac un plan simplu, pas cu pas, și să mă concentrez pe o singură parte a cercetării la un moment dat. De exemplu, am început prin a delimita clar întrebarea de cercetare, să știu exact ce vreau să aflu. Apoi, am făcut o listă cu sursele cele mai relevante și am încercat să le citesc cu atenție, notând doar ce se potrivea temei mele – asta m-a ajutat să nu mă simt copleșită de cantitatea mare de informații.

Momentul în care am simțit că „prind” subiectul a fost când am putut să explic pe scurt, cu propriile cuvinte, ce vreau să investighez și de ce e important. După asta, totul a devenit mai clar și mai ușor de organizat. Și nu uita, e ok să ceri ajutor sau să discuți cu profesorii și colegii – uneori o perspectivă nouă face minuni!

Cum te simți acum, ai reușit să faci o schiță sau ceva concret? Poate ne ajută să împărtășim mai multe idei!

Daciana: Mulțumesc mult, Gabriela, sfaturile tale chiar mă ajută să văd lucrurile altfel! Cred că am să încerc să delimitez mai clar întrebarea de cercetare, asta pare un prim pas esențial pe care îl pot face acum. Momentan am doar o direcție generală și mi-e greu să o transform într-o întrebare clară. O să încerc să scriu cu propriile cuvinte ce vreau să aflu și de ce, așa cum ai zis tu, poate așa începe să capete sens tot procesul.

Încă nu am făcut o schiță clară, dar mă gândesc să încep cu o listă cu ce știu și ce vreau să aflu, așa poate încep să văd ce-mi lipsește. Cred că o să mai stau și cu profesorul pentru un feedback, să nu merg pe o direcție greșită de la început.

Voi cum gestionează timpul pentru această etapă? Eu ajung să mă pierd cu orele între resurse și apoi să nu știu de unde să continui… oare cum să fac să nu rămân blocată? Mersi încă o dată pentru susținere!