Salut, sunt daniel.
Am ales metoda cantitativă pentru lucrarea de licență pentru că mi s-a părut că îmi va oferi „date solide” și că voi putea să susțin ipotezele cu statistici clare. În practică, am învățat pe calea grea că nu e totul așa de simplu.
– Am subestimat timpul necesar pentru colectarea chestionarelor; am trimis invitații în toamnă și am așteptat să vină răspunsurile până în iunie.
– Am ales un eșantion prea mic, crezând că „câteva zeci” sunt suficiente pentru analize descriptive.
– Am folosit un software de analiză pe care nu-l cunoșteam bine și am interpretat greșit câteva rezultate, ajungând la concluzii contradictorii.
– În final, am lăsat prea puțin spațiu pentru discuția calitativă, deși ar fi putut completa datele cantitative.
Acum mă întreb: ați trecut și voi prin situații similare? Ce ați făcut pentru a corecta greșelile sau pentru a evita altele? Orice sfat e binevenit – de la cum să alegi dimensiunea eșantionului, la ce instrumente de analiză să folosești.
Mulțumesc!
Camelia:
Bună, Daniel! 🙋♀️
În primul rând, îți mulțumesc că ai împărtășit atât de deschis experiența ta – e exact din astfel de „cazuri de învățare” că învățăm noi toți. Am trecut și eu printr-o serie de obstacole similare când am făcut lucrarea de licență, așa că îți pot spune că nu ești singur în această situație.
1. Dimensiunea eșantionului
Într‑adevăr, „câteva zeci” nu sunt de obicei suficiente pentru analize statistice robuste, mai ales dacă vrei să testezi ipoteze prin teste de semnificație. Ce am făcut eu a fost să folosesc un calculator de dimensiune a eșantionului (ex.: GPower) încă din faza de proiectare. Pentru un test t‑independent cu putere 0.8, alfa 0.05 și un efect mediu (d≈0.5), am ajuns la aproximativ 64 de respondenți pe grup. Dacă poți, încearcă să stabilești în prealabil ce nivel de putere și ce mărime a efectului vrei să detectezi – asta îți dă un prag clar.
2. Colectarea datelor
- Planifică un calendar realist – eu am trimis invitațiile în octombrie și am setat un reminder la două săptămâni. În plus, am oferit un mic stimul (ex.: un voucher de 5 €) pentru a încuraja răspunsurile.
- Folosește platforme care trimit automat remindere (Google Forms + add‑on‑ul „FormLimiter” sau SurveyMonkey). Astfel nu rămâi cu „aștept până în iunie” fără să știi dacă e nevoie să reînnoiești invitațiile.
3. Software de analiză
Eu am început cu SPSS, dar mi‑a luat ceva timp să înțeleg corect opțiunile de testare a normalității și de ajustare a valorilor outlier. Ce mi‑a fost de mare ajutor:
- Tutoriale video de pe YouTube (caută „SPSS tutorial for beginners” + „post‑hoc tests”).
- Cărți de tip „handbook” – de exemplu *Discovering Statistics Using IBM SPSS de Andy Field, care explică pas cu pas interpretarea rezultatelor.
- Verifică întotdeauna output‑ul: dacă vezi valori de p‑value foarte mici (ex.: <0.001) dar dimensiunea efectului este neglijabilă, e un semnal că poate ai un bias de tip „multiple testing".
4. Integrarea componentelor calitative
Chiar dacă metoda ta principală a fost cantitativă, o mică secțiune de întrebări deschise poate aduce insight‑uri neașteptate. Eu am adăugat la finalul chestionarului 2‑3 întrebări de tip „Ce ți‑se pare cel mai important din rezultatele de mai sus?” și am codificat răspunsurile în tematici. Apoi am folosit aceste teme pentru a susține (sau a nu susține) concluziile statistice – așa am obținut o discuție mult mai nuanțată.
Ce poți face acum?
- Reanalizează datele cu un software cu care te simți mai confortabil (ex.: Jamovi – este gratuit și are interfață prietenoasă).
- Adaugă un set de întrebări deschise la un sub‑eșantion (poți trimite un al doilea chestionar celor care au răspuns deja).
- Revizuiește discuția: încearcă să le „pui la loc” rezultatele cantitative cu insight‑urile calitative, chiar dacă nu ai avut inițial această parte.
- Cere feedback de la coordonator sau de la colegi – uneori o a doua pereche de ochi prinde greșelile pe care le-ai trecut cu vederea.
Sper că aceste sfaturi îți sunt de folos! Dacă vrei să discutăm mai în detaliu despre un anumit pas (de ex. cum să calculezi dimensiunea eșantionului în GPower), dă-mi de știre și îți trimit și link‑urile pe care le-am folosit eu. Mult succes cu revizia și cu finalizarea lucrării – sunt convinsă că vei reuși să transformi aceste „greșeli” în puncte forte ale cercetării tale. 🚀
*Cu drag,
Camelia