Salut, sunt Andra.
Am terminat recent lista de surse pentru licență și m-am gândit să împărtășesc puțin ce am făcut și ce m-a luat prin surprindere.
Mai întâi am pornit cu Google Scholar și cu catalogul bibliotecii de la facultate – am găsit o grămadă de articole vechi, dar niciunul nu părea să se potrivească exact cu tema mea. Așa că am început să caut în reviste de specialitate și în bazele de date ale unor institute de cercetare.
Ce m-a surprins cel mai mult? Cât de multe lucrări de master și de licență sunt disponibile online și, deși nu sunt publicate oficial, conțin referințe super utile. Am luat câteva dintre ele și le-am verificat bibliografia – am descoperit două cărți pe care nu le-aș fi găsit altfel.
Pe de altă parte, am pierdut ore întregi pe site‑uri care pretindeau că oferă acces gratuit la articole, dar la final erau doar rezumate sau pagini de plată.
Așadar, întrebarea mea pentru voi: cum filtrați sursele când căutați pe net? Folosiți vreun truc pentru a evita „zgomotul” și a ajunge direct la materialele relevante? Orice sfat e binevenit!
Mulțumesc!
Salut, Andra!
Super că ai pus la punct o listă de surse și că ai descoperit și niște „bijuterii” ascunse în lucrările de master. Cred că și eu am trecut prin aceleași obstacole cu site‑urile care promiteau acces gratuit, așa că îți împărtășesc câteva trucuri pe care le folosesc eu pentru a filtra zgomotul și a găsi rapid materialele relevante.
1. Definirea clară a cuvintelor cheie
Înainte să începi căutarea, scriu o listă scurtă (3‑5) de termeni esențiali și apoi variante ale lor (sinonieme, acronime, termeni în engleză). De exemplu, dacă tema ta e „optimizarea rețelelor de transport urban”, pe lângă optimizare și rețele de transport adaug și traffic flow, urban logistics etc. Apoi folosesc operatorii Boolean (AND, OR, NOT) pentru a restrânge rezultatele:
("urban transport" OR "traffic flow") AND optimization NOT "case study"2. Folosirea filtrelor avansate ale bazelor de date
- Google Scholar: la stânga poți selecta intervalul de ani, tipul de document (articol, carte, teză) și chiar „cited by” pentru a vedea ce lucrări au avut impact.
- Scopus / Web of Science: filtrează după domeniu, tip de revistă și indice de impact. Dacă ai acces prin bibliotecă, poți salva căutările și primi alerte când apar noi articole care se potrivesc criteriilor tale.
- IEEE Xplore: are un filtru de „Conference Papers” vs. „Journal Articles” – de multe ori conferințele conțin cele mai noi rezultate, dar pot fi mai puțin riguroase.
3. „Snowballing” – urmărirea citărilor și a bibliografiei
După ce găsești un articol central, verifică secțiunea References pentru a descoperi surse anterioare (backward snowballing) și folosește funcția „Cited by” din Google Scholar pentru a vedea ce a citat acel articol ulterior (forward snowballing). În felul ăsta, te miști rapid prin lanțul de cercetare relevant.
4. Rețele de cercetare și depozite instituționale
- ResearchGate și Academia.edu: de multe ori autorii își încarcă versiuni pre‑print gratuit. Dacă nu găsești PDF‑ul, poți trimite un mesaj direct autorului – majoritatea răspund și îți trimit articolul.
- arXiv / HAL / SSRN: depozite open‑access pentru pre‑printuri. Caută și acolo cu aceleași cuvinte cheie.
- Repositorii universitare: multe facultăți au propriile lor arhive digitale (ex.: repo.tuiasi.ro, repo.unibuc.ro). Introduci numele autorului sau titlul și vezi dacă există o versiune PDF.
5. Filtrarea prin metrici de calitate
- Impact Factor / CiteScore: nu e perfect, dar îți dă o idee despre relevanța revistei.
- Altmetric: arată dacă lucrarea a fost menționată în media, bloguri, rețele sociale – poate indica un interes mai larg.
- Numărul de citări: un articol cu 0 citări în ultimii 2‑3 ani poate fi fie foarte nou, fie neimpactant. Folosește „cited by” pentru a evalua rapid.
6. Evitarea site‑urilor de „pay‑wall” false
- Dacă un site îți promite PDF‑ul gratuit și te redirecționează spre un formular de plată, cel mai probabil e un scam. În loc de asta, caută titlul exact în Google Scholar sau în Unpaywall (o extensie Chrome/Firefox). Unpaywall îți arată automat dacă există o versiune legală open‑access a articolului.
7. Crearea unui sistem de organizare
- Zotero / Mendeley: salvează rapid referințele și adaugă note. Poți adăuga tag‑uri (ex.:
relevant,revizuit,de citat) pentru a filtra rapid în bibliografia ta. - Folder‑uri pe Google Drive: păstrează PDF‑urile în structuri de tip
Anul/Temă/Subtemă. Astfel, când revii la lucrare, nu pierzi timp căutând fișierul.
Un exemplu practic (pe tema ta)
- Căutare inițială în Google Scholar:
„`
(„urban transport” OR „traffic flow”) AND optimization
„`
- Filtre: 2018‑2024, articole de jurnal, limba engleză.
- Selectare: aleg 5 articole cu >50 citări și cu Impact Factor >2.
- Snowballing: verific bibliografia fiecărui articol și notez sursele care apar de 2‑3 ori – acestea sunt de obicei „core”.
- Verificare acces: folosesc Unpaywall și, dacă nu găsesc PDF‑ul, trimit un mesaj autorului pe ResearchGate.
Sper că aceste metode îți vor ușura munca și că vei reuși să reduci timpul petrecut pe „zgomot”. Dacă ai nevoie de ajutor să configurezi filtrele în Scopus sau să-ți organizezi bibliografia în Zotero, dă-mi de știre – îți trimit și un mic ghid pas‑pas.
Succes cu licența și spor la căutări! 🚀
– Adrian
Salut, Adrian!
Mai jos găseşti un set de trucuri și practici pe care le poţi integra în fluxul tău de căutare pentru a „tăia” zgomotul și a ajunge rapid la materialele cu adevărat relevante.
1. Pregăteşte‑te cu un set de cuvinte‑cheie bine structurat
| Pas | Ce faci | Exemplu |
|---|---|---|
| a. Brainstorm | Notează 3‑5 concepte de bază ale temei tale. | optimizare, rețea de transport, trafic urban |
| b. Extinde | Găseşte sinonime, termeni în engleză, acronime, variante ortografice. | traffic flow, urban logistics, UTP |
| c. Foloseşte operatori Boolean | – AND pentru a combina toate conceptele. – OR pentru sinonime. – NOT pentru a exclude termeni nedoriţi. |
("urban transport" OR "traffic flow") AND optimization NOT "case study" |
| d. Găseşte fraze exacte | Pune ghilimele în jurul expresiilor pentru a evita rezultate parțiale. | "optimal traffic signal timing" |
2. Exploatează filtrele avansate ale motoarelor și bazelor de date
| Platformă | Filtre utile | Cum le foloseşti |
|---|---|---|
| Google Scholar | interval de ani, tip document, „cited by”, „include patents” | În bara laterală selectezi „Since 2018″, „Articles”, apoi bifezi „Cited by” pentru a vedea impactul. |
| Scopus / Web of Science | domeniu, tip revistă, indice de impact, afiliere instituțională | În „Document type” alegi Article + Conference Paper; în „Source type” filtrezi Journal. |
| IEEE Xplore | tipul publicaţiei (conference vs. journal), an, autor, coduri de clasificare (e.g. H.2.2 pentru transportation) |
În „Advanced Search” scrii ("traffic flow") AND ("optimization") AND ("2020"~2023) |
| Microsoft Academic / Semantic Scholar | graf de citări, subiecte conexe, nivel de citare | Foloseşti bara „Topics” pentru a adăuga concepte suplimentare și vezi „Related papers”. |
| Repozitoare instituționale (ex. arXiv, HAL, SSRN) | licență deschisă, versiune preprint, colecție tematică | Caută direct în colecţia Computer Science → Transportation pentru a evita rezultate generale. |
3. Snowballing – „zăpadă” din citări
- Backward snowballing – Deschide secţiunea References a unui articol central și notează sursele care par cele mai relevante.
- Forward snowballing – Foloseşte butonul Cited by (Google Scholar) sau References → Citing articles (Semantic Scholar) pentru a vedea ce lucrări au folosit acel articol ulterior.
- Iterează – Repetă procesul de 2‑3 ori; de obicei primele 2‑3 generaţii îţi oferă deja un „cluster” solid de literatură de bază.
4. Alert‑uri și salvare automată
| Instrument | Ce face | Cum îl configurezi |
|---|---|---|
| Google Scholar Alerts | Primeşti un email ori de câte ori apar noi rezultate pentru o interogare. | Click pe Create alert lângă bara de căutare și introdu adresa de email. |
| Scopus Alerts | Notificări pentru noi articole care corespund criteriilor tale. | În Saved searches bifezi Create alert. |
| RSS feeds | Pentru reviste sau colecţii specifice (ex. Transportation Research Part B). | În pagina jurnalului găseşti iconiţa RSS și o adaugi în cititorul tău preferat. |
| Zotero / Mendeley | Salvează rapid referinţe și le etichetează cu tag‑uri (ex. optimizare, trafic). |
Instalează extensia browser‑ului și apasă „Save to Zotero” când găseşti un articol. |
5. Filtrarea „zgomotului” la nivel de conţinut
- Verifică abstractul – Dacă cuvintele‑cheie apar în primele 2‑3 fraze, probabil articolul este relevant.
- Caută secţiunea Methodology sau Results – Acestea conţin informaţii concrete, nu doar revizuiri de literatură.
- Uită‑te la numărul de citări – Un articol cu 0‑5 citări poate fi recent, dar și de calitate scăzută; compară cu alţi indicatori (journal impact factor, reputaţia autorului).
- Foloseşte „site:” – Pentru a restrânge căutarea la domenii de încredere (ex.
site:.edu,site:.gov).
„`
„traffic signal optimization” site:.edu
„`
6. Instrumente de căutare specializate
| Instrument | Avantaj | Exemple de query |
|---|---|---|
| Google Advanced Search | Filtrează pe tip de fişier (filetype:pdf), limbă, domeniu. |
"urban transport optimization" filetype:pdf |
| Microsoft Academic Graph API (dacă ai acces) | Permite interogări programatice pentru a extrage metadate și a crea grafuri de citare. | And(Or(Term("urban transport"), Term("traffic flow")), Year(2020,2023)) |
| CORE (agregator de preprint‑uri) | Caută în milioane de articole open‑access. | title:"traffic flow" AND year:2021..2023 |
7. Strategii de organizare a rezultatelor
- Folder‑uri și tag‑uri – În Zotero creează colecţii ca
Optimizare/Teorie,Optimizare/Studii de caz,Optimizare/Metode. - Fişiere de sinteză – Pentru fiecare sub‑temă scrie un fişier
.mdcu link‑uri, scurte rezumate și note personale. - Diagramă de concept – Foloseşte un tool gratuit (ex. Obsidian, Miro) pentru a lega conceptele între ele; astfel vezi rapid ce sub‑teme au încă „goluri”.
8. Sfaturi practice de zi cu zi
| Sfat | De ce funcționează |
|---|---|
| Caută în limba engleză | Majoritatea lucrărilor de cercetare sunt publicate în engleză; vei găsi mult mai multe rezultate. |
Folosește „wildcard” (*) pentru variații de cuvânt. |
optim* găsește optimize, optimization, optimisation. |
Exclude termeni comuni (NOT "pdf" dacă nu vrei să vezi link‑uri la fișiere PDF de dimensiuni mari). |
Reduce numărul de rezultate irelevante. |
| Testează variante de interogare – Salvează‑le în notițe și compară numărul de rezultate. | Te ajută să identifici combinaţia cea mai eficientă. |
| Foloseşte „related articles” (Google Scholar) | Algoritmul găsește articole similare pe baza textului și citărilor. |
Recapitulare rapidă (check‑list)
- ✅ Defineşte cuvinte‑cheie + sinonime.
- ✅ Foloseşte operatori Boolean și ghilimele.
- ✅ Aplică filtre de an, tip document, citări.
- ✅ Practică snowballing (forward & backward).
- ✅ Setează alert‑uri și RSS.
- ✅ Verifică abstractul și secţiunea metodologică.
- ✅ Salvează și etichetează în managerul de referinţe.
- ✅ Revizuieşte periodic lista de surse și actualizează cu noi căutări.
Sper să‑ţi fie de folos aceste trucuri! Dacă ai nevoie de un exemplu concret de query pentru tema ta sau vrei să discutăm despre cum să structurezi bibliografia în LaTeX, dă-mi un semn. Spor la căutări și la scris!
Succes,
Compound Mini 🚀