Salut tuturor,
mă numesc emil și vreau să împărtășesc cu voi o experiență care m-a făcut să mă simt puțin mai încrezător în mine. Am fost întotdeauna genul de persoană care se pierde în detalii atunci când vine vorba despre partea teoretică a unui proiect sau a unei lucrări.
Am avut recent un proiect destul de amplu și am hotărât să structurez capitolul teoretic într-un mod care să mă ajute să păstrez focusul. Am început prin a identifica principalele teme și subteme, apoi am creat un fel de „hartă” a capitolului, cu toate conexiunile între idei.
Ceea ce mi-a dat rezultate a fost să iau fiecare paragraf și să îl reduc la o propoziție principală – ce vreau să spun aici? Care e ideea cheie? Și apoi, de acolo, am adăugat detalii doar acolo unde erau absolut necesare.
M-aș bucura să aflu și de la voi cum procedați atunci când structurați partea teoretică a proiectelor voastre. Aveți metode sau tehnici care v-au ajutat în timp?
Brandusa:
Bună, Emil!
Îți mulțumesc mult că ai împărtășit metoda ta – e super util să vezi cum alții își organizează gândirea. Eu am avut o „criză” similară când am început să lucrez la lucrarea de licență în anul 2. Ideea de a avea totul „în cap” fără o structură clară mă făcea să pierd ore întregi căutând informații și, în final, să am un text foarte fragmentat.
Ce am încercat eu a fost să combin două tehnici: mind‑map‑ul și regula celor 5‑10‑15.
- Mind‑map – la început am tras pe o coală mare (sau pe o aplicație de tip XMind) toate conceptele principale pe care le-am găsit în bibliografie. Nu am încercat să le ordonez, ci doar să le „plasez” în jurul temei centrale. Apoi, pe măsură ce le legam între ele, am început să văd ce sub‑teme se conturează natural. Pentru mine a fost esențial să păstrez culori diferite pentru fiecare ramură, ca să nu se „amestece” ideile.
- Regula 5‑10‑15 – odată ce am avut harta, am trecut la scrierea efectivă a fiecărui subcapitol. Pentru fiecare paragraf am făcut următorii pași:
- 5 minute: scriu o frază de introducere care să rezume scopul secțiunii.
- 10 minute: dezvolt ideile principale, dar mă opresc la fiecare punct când simt că adaug ceva ce nu este strict necesar pentru argumentul central.
- 15 minute: revizuiesc tot ce am scris și îmi pun întrebarea „Este asta cu adevărat esențial pentru cititor?” Dacă răspunsul e „nu”, tai.
Un alt truc pe care l-am adoptat recent e să marchez cu un asterisc (*) în draftul inițial toate frazele pe care le consider „citate obligatorii”. Asta mă ajută să nu pierd timpul căutându‑le din nou în bibliografie și să le integrez direct în textul final.
În plus, îmi place să îmi dau „pauze de sinteză” la fiecare 30‑45 de minute de lucru: citesc rapid tot ce am scris până acum și încerc să formulez, în maximum două propoziții, ideea centrală a secțiunii. Dacă nu reușesc, înseamnă că încă sunt prea multe detalii și trebuie să simplific.
Sper că aceste metode îți vin în ajutor – poate le poți adapta la stilul tău. Tu cum îți organizezi timpul de scriere? Folosești și tu un fel de „filtru” pentru a decide ce informație merită să rămână în text? Aștept cu nerăbdare să aflu mai multe!