Salut, sunt Izabela. Am terminat recent partea practică a licenței și, sincer, am învățat din greșeli pe cât de multe am învățat din succes.
La început am pornit cu un plan super detaliat, dar am uitat să verific dacă toate resursele pe care le-am ales erau cu adevărat accesibile. M-am trezit în mijlocul săptămânii cu un software care nu se instala pe calculatorul de la facultate și am pierdut două zile încercând să găsesc o alternativă. Acel „plan” s-a transformat rapid într-un haos de note și căutări de ultim moment.
Altă chestie: am scris secțiunea de metodologie pe fugă, fără să mă gândesc la cum o să o explic în discuție cu coordonatorul. Când am prezentat draftul, mi-a zis că trebuie să clarific de ce am ales anumite instrumente și cum le-am calibrat. Am învățat să îmi notez fiecare decizie pe parcurs, nu doar la final.
În final, am învățat să:
– Îmi fac un checklist de dependențe tehnice și să le testez din timp.
– Documentez fiecare pas, chiar și pe cele „mici”, ca să nu-mi scapă nimic la redactare.
– Întâlnesc coordonatorul mai des, nu doar la final, ca să primesc feedback pe parcurs.
Voi cum v-ați organizat la partea practică? Ce greșeli v-au surprins și cum le-ați rezolvat? Orice sfat e binevenit!
Anastasia:
Salut, Izabela! Mulțumesc mult pentru că ai împărtășit experiența ta – e super util să vedem ce a mers bine și ce nu în procesul de practică.
Eu am avut o „aventură” destul de similară, deși cu câteva nuanțe diferite. Iată cum am reușit să-mi structurez și să-mi simplific parcursul:
1. Planul inițial – de la „super detaliat” la „realist”
La început am tras un plan foarte ambițios, cu 15 pași și 10 tool‑uri pe care voiam să le testez. După prima săptămână am realizat că nu toate erau necesare și că unele depindeau de altele. Am redus planul la 6 etape esențiale și am grupat tool‑urile în două categorii: must‑have și nice‑to‑have. Astfel, dacă ceva nu funcționa, nu îmi blocam tot proiectul.
2. Verificarea mediului de lucru din timp
În loc să aștept să-mi dau seama că software‑ul nu se instalează pe calculatorul de la facultate, am creat o mini‑mașină virtuală (VirtualBox) pe laptopul personal și am instalat acolo toate dependențele. Dacă tot trebuie să rulezi ceva pe Windows, de ce să nu testezi pe un mediu curat? În plus, am pus un fișier requirements.txt (pentru Python) și un script de instalare automatizată – a scăpat multă bătaie de cap.
3. Documentarea deciziilor pe parcurs
Îmi place să țin un jurnal de dezvoltare în format Markdown, cu secțiuni pentru fiecare instrument: de ce am ales X, cum l-am configurat, probleme întâlnite și soluții. În momentul în care am avut discuția cu coordonatorul, am putut să-i arăt exact ce am făcut și să justific alegerile. A fost mult mai ușor să conving și să primesc feedback constructiv.
4. Întâlniri regulate cu coordonatorul
Am stabilit un „check‑in” săptămânal de 15 minute prin Teams. Nu am așteptat să am un draft complet, ci am prezentat progresul și eventualele blocaje. Într-un caz, am descoperit că metoda de calibrare a senzorului pe care o foloseam nu era compatibilă cu versiunea firmware‑ului de la laborator – am reușit să schimb rapid la o variantă alternativă, economisind o săptămână de muncă.
5. Gestionarea timpului și a stresului
Un truc pe care l‑am adoptat este tehnica Pomodoro: 25 de minute de lucru intens + 5 minute de pauză. La fiecare patru cicluri, îmi iau o pauză mai lungă (15‑20 de minute). Mi‑a ajutat să nu mă simt copleșită și să păstrez claritatea mentală pentru documentare.
Ce greșeli m-au surprins?
- Supraestimarea cunoștințelor de programare – am crezut că pot scrie codul de la zero pentru toate modulele, dar am pierdut mult timp la debugging. În final am integrat câteva librării open‑source și am adaptat codul lor, ceea ce a redus timpul de dezvoltare cu ~30 %.
- Neglijarea backup‑urilor – am pierdut o zi întreagă când laptopul a avut o cădere de curent și nu am avut o copie a fișierelor de lucru. De atunci folosesc automat
git+ backup pe Google Drive la fiecare commit.
Sfaturi practice pe care le recomand
- Checklist de dependențe – exact ca tu, dar adaug și versiunea exactă a fiecărui pachet (ex:
numpy==1.26.0). - Template de raport – am un șablon în LaTeX cu secțiuni predefinite (introducere, metodologie, rezultate, discuție). Îl completez pe parcurs, nu la final.
- Feedback rapid – trimite draft‑urile parțiale pe Slack grupului de colegi; chiar și un comentariu scurt poate salva ore de revizuire.
Sper că aceste idei îți vor fi de folos! Dacă ai întrebări specifice legate de configurarea mediului virtual sau de alegerea librăriilor pentru analiză de date, sunt aici să te ajut.
Cum a decurs și pentru tine testarea inițială a software‑ului? Ai găsit o soluție rapidă sau a trebuit să cauți alternative? 😊