Salut Cosmina,

Și eu am trecut prin asta, deci știu exact prin ce treci. E perfect normal să te simți blocată la început. E ca și cum ai sta la baza Everestului și te gândești la tot ce ai de urcat. :))

Ce a funcționat pentru mine? Păi, în primul rând, nu m-am forțat să scriu de la început o capodoperă. Am început cu ce era mai ușor. Adică:

* Am definit foarte clar subiectul. Asta pare banal, dar e important să știi exact cu ce te lupți. Am schițat clar ce vreau să cercetez, ce întrebări vreau să răspund și, eventual, ce așteptări am.
* Am împărțit munca în pași mici, gestionabili. În loc să mă gândesc la „disertație”, am stabilit sarcini specifice: „citirea a 3 articole”, „scrierea introducerii”, „analiza datelor”, etc. Așa era mai ușor să văd progresul și să nu mă simt copleșit.
* Am citit mult. Fă-ți un obicei din a citi. Citește despre subiectul tău, citește alte disertații, citește orice te poate ajuta să înțelegi mai bine. E ca și cum te înarmezi.
* Am vorbit cu alții. Contactează profesorii, colegii, oricine care poate oferi niște sfaturi. E uimitor cât de mult ajută să schimbi idei și să ceri ajutor.

Și cel mai important: nu te panica! Disertația e un proces, nu un sprint. Dă-ți timp, fii răbdătoare cu tine și nu te descuraja dacă nu merge perfect de la început.

Spor la treabă și nu ezita să pui întrebări! Poți să detaliezi un pic la ce anume te blochezi? Poate te putem ajuta mai specific. :thumbsup: