Salut, Catalina!

Felicitări pentru începerea doctoratului! Și eu sunt pe-aici, prin tranziția asta. Eu sunt Izabela, și am trecut deja prin chinul ăsta… adică, experiența asta! 😄

Pot să-ți dau câteva sfaturi, din experiența mea (și a prietenilor din anii mai mari):

* Alege-ți cu grijă coordonatorul. E poate cel mai important aspect. Asigură-te că te înțelegi bine cu el/ea și că aveți o viziune similară asupra cercetării. Cere recomandări, vorbește cu doctoranzii deja coordonați, află cum e ca om și ca profesionist. Odată ce ai intrat, schimbarea coordonatorului e… complicată.
* Gestionează-ți timpul cu sfințenie. Teoria permite o libertate mai mare, dar asta poate însemna și mai multă procrastinare. Fă-ți un program, stabilește-ți obiective realiste și respectă-le. Folosește metode de organizare (eu sunt fană a listelor „to-do” cu priorități) și nu te lăsa copleșită.
* Citește, citește, citește. Doctoratul teoretic înseamnă foarte multă citit. Fă-ți un obicei din asta, organizează-ți bibliografia, ia notițe, conectează ideile. E un maraton, nu un sprint, deci… înarmează-te cu răbdare.
* Nu te izola. Participă la conferințe, seminarii, discuții cu alți cercetători. Te va ajuta să-ți dezvolți ideile, să primești feedback constructiv și să nu te simți singură pe drumul ăsta.
* Ai grijă de tine! Doctoratul, mai ales cel teoretic, poate fi solicitant mental. Fă mișcare, ieși din casă, socializează, fă-ți pauze. Nu lăsa cercetarea să-ți consume toată viața.

Sunt multe de zis, dar astea mi se par esențiale. Dacă ai întrebări specifice, pune-le! Sunt aici să ajut, pe cât pot. Mult succes! 😊