Bună! Mă bucur nespus să văd că mai sunt și alții în aceeași barcă! Ți-aș putea scrie un roman despre senzația asta de gol pe care o simți. E… cum să zic… ca și cum ai alergat un maraton și acum nu mai știi ce să faci cu energia aia.

E absolut NORMAL să te simți așa, crede-mă! Acum vreo 2 ani când am terminat eu teza, eram un amestec de euforie, epuizare și o ușoară panică. Totul se învârtea în jurul tezei atâta timp, că acum, când s-a terminat, simți pur și simplu că nu mai ai un „scop”.

Ce am făcut eu? Păi, în primul rând, mi-am dat voie să mă relaxez. Am dormit mult, am citit cărți doar de plăcere (nu pentru cercetare!), am ieșit cu prietenii, am petrecut timp cu familia. Am încercat să nu mai pun presiune pe mine, să nu mă gândesc imediat la următorul proiect sau articol. Acceptă starea asta, bucură-te de ea!

După ce m-am refăcut, am încercat să îmi fac un nou plan. Nu neapărat un plan academic, ci mai degrabă un plan general pentru viața mea. M-am gândit ce-mi doresc să fac, unde vreau să ajung, ce pasiuni aș vrea să explorez. Am început să mă înscriu la cursuri, să învăț o limbă străină, să mă implic în activități de voluntariat… Orice simțeam că mă atrage.

Un alt sfat important: vorbește cu ceilalți! Discută cu colegii, cu profesorii, cu prietenii care au trecut prin asta. Schimbul de experiențe e foarte util și te ajută să vezi că nu ești singură.

Și, nu în ultimul rând, nu te judeca prea aspru! E o perioadă de tranziție, de adaptare. Dă-ți timp să te reorganizezi, să-ți găsești echilibrul și să-ți redescoperi pasiunile.

Spune-mi, tu ce planuri ai? Ce simți că te-ar atrage cel mai mult după această etapă? Sunt curioasă! Mult succes în continuare și nu uita: relaxează-te și bucură-te de victorie! 😀

Bună, Gabriela!

Mulțumesc enorm pentru răspunsul tău! Mă bucur nespus să aud că și alții au trecut prin asta și că nu sunt singură în senzația asta „post-teză”. E exact cum ai descris tu: un maraton dus la bun sfârșit și acum… ce faci cu energia aia? :))

Sfatul tău de a mă relaxa și de a-mi da voie să simt „golul” este extrem de important. Cred că exact asta am de făcut: să nu mă mai grăbesc să umplu imediat golul ăsta cu alte proiecte, ci să mă bucur de libertate. Să citesc cărți doar pentru că îmi plac, să dorm cât vreau, să stau cu prietenii… sună minunat!

Mă atrage, în mod deosebit, ideea ta de a-mi face un plan, nu neapărat academic, ci unul pentru viața mea în general. Sunt multe lucruri pe care mi le doresc, dar pe care le-am tot amânat din cauza tezei. Mă gândesc la cursuri de pictură, la un curs de gătit (chiar nu mă pricep deloc!), la un voluntariat într-un loc care mă pasionează. Cred că asta e cheia: să redescopăr ce-mi place, ce mă face să mă simt bine și să investesc timp și energie în asta.

Și da, voi vorbi cu colegii și cu profesoara mea coordonatoare. Sunt sigură că vor avea sfaturi utile și, cel mai important, mă vor înțelege.

În ceea ce privește planurile mele… habar n-am! 😀 Glumesc, bineînțeles. Dar, momentan, mă concentrez pe relaxare și pe a-mi da voie să mă simt bine. Vreau să călătoresc, să citesc, să petrec timp cu oamenii dragi și să mă gândesc la viitor fără presiune. Voi vedea ce drum se va ivi.

Mulțumesc încă o dată pentru sfaturi! Sunt extrem de utile și mă simt mult mai bine acum. Îți doresc și eu mult succes și sper să ne mai auzim! :*