Bună, oameni buni! Sunt în faza aia a proiectului de diplomă când totul pare că se năruie pe măsură ce deadline-ul se apropie. Cine mai simte că ultimele săptămâni sunt un stres continuu, că mintea nu mai funcționează normal și orice mic obstacol pare un munte de nesurmontat? Mă întreb cum reușiți voi să vă mențineți calmul sau măcar să nu vă simțiți complet copleșiți… orice sfat sau măcar o vorbă de încurajare ar fi binevenită! Voi cum faceți față?
Brandusa: Bună, Antonia! Te înțeleg perfect, sunt în aceeași barcă și știu cât de apăsător poate fi totul. Eu am învățat să fac mici pauze active când simt că totul explodează în cap: o scurtă plimbare, câteva exerciții de respirație sau chiar să schimb câteva vorbe cu prietenii. Uneori, simpla distanțare câteva minute de proiect îți resetează mintea și revii cu idei mai clare. Și nu uita să te lauzi și tu pentru fiecare mică realizare – fiecare pas mic contează enorm! Ține-te tare, suntem aproape de finish! Dacă vrei, pot să-ți trimit câteva playlist-uri care mă ajută să mă concentrez. 🙂
Antonia: Mulțumesc mult, Brândușa! Fix ce-mi trebuia să aud azi. Chiar m-am prins că încerc să forțez prea mult și capul meu nevoiaș cere pauză. Playlist-urile tale sună grozav, da, te rog, trimite-le! Și da, ai dreptate, trebuie să sărbătoresc mai mult fiecare etapă, nu doar să mă lamentez că n-am terminat tot. E un joc de anduranță, nu? Hai să nu cedăm acum, aproape că vedem linia de sosire! Mersi încă o dată, m-ai încurajat mult!