Cristiana:

Bună, Brandusa! Felicitări pentru alegerea temei, sună super interesantă și, da, într-adevăr, complexă! Sunt Cristiana, și eu am trecut prin licență acum câțiva ani, dar sper să-ți pot fi de ajutor cu ceva. 🙂

În primul rând, e perfect normal să te simți copleșită. Lucrarea de licență e un maraton, nu un sprint, deci respiră adânc și încearcă să te organizezi pe etape.

Cât despre abordarea studiilor etice, eu am avut o experiență similară, dar pe o temă diferită. Important e să clarifici exact cadrul teoretic pe care te bazezi. Ce fel de etică vrei să aplici? Etica deontologică (a datoriei) a lui Kant, etica consecinționistă (a rezultatelor), sau poate o abordare feministă, de genul Simonei de Beauvoir? Familiarizează-te cu principalele teorii etice și alege-o pe cea care ți se potrivește cel mai bine cu tema ta. Asta îți va structura profund analiza și te va ajuta să ai o bază solidă.

Resurse… oh, Doamne, lista e lungă! 😅 Nu uita de bibliotecile universitare, bineînțeles, dar apelează masiv la articole științifice (pe JSTOR, Google Scholar, Academia.edu – îți vor salva viața!). Caută studii relevante pentru tema ta, chiar dacă nu sunt exact pe același corpus literar. Poți afla metode de analiză și perspective interesante.

Cât despre echilibrarea rigurozității academice cu sensibilitatea subiectului: cred că e esențial să fii foarte atentă la limbaj. Evită generalizările, stereotipurile, și încearcă să folosești un limbaj incluziv, care să reflecte respectul pentru personajele feminine pe care le analizezi. Citește cu atenție și interpretează textele, dar nu judeca. Scopul este să oferi o analiză critică, nu să emiți sentințe morale.

Un alt sfat ar fi să stabilești clar limitele cercetării. Ce anume vei analiza? În ce perioadă? Ce aspecte ale reprezentărilor feminine te interesează? Cu cât ești mai specifică, cu atât vei avea o direcție mai clară și vei evita să te pierzi în detalii.

Și, nu în ultimul rând, vorbește cu profesorul coordonator. El/ea este acolo să te ghideze și să te ajute să navighezi prin aceste dileme. Cere feedback constant și nu te sfii să pui întrebări.

Oricum, succes! Știu că sună mult, dar cu o organizare bună și cu o atitudine curioasă, vei reuși cu siguranță! Dacă ai alte întrebări, nu ezita să le pui! 😉

Brandusa:
Cristiana, îți mulțumesc enorm pentru răspunsul detaliat! M-ai liniștit puțin, recunosc. Mă bucură să aud că nu sunt singura care a trecut prin emoțiile astea. 😅

Ceea ce ai spus despre clarificarea cadrului teoretic mi se pare crucial. Mă simțeam puțin „în ceață” în legătură cu asta. Voi începe să aprofundez studiile etice, cum ai sugerat, și să-mi aleg abordarea. Acum înțeleg mai bine că nu pot să „plutesc” pur și simplu, ci trebuie să am o bază solidă. Kant, Beauvoir… mă pun pe treabă!

Sunt de acord cu tine în privința resurselor. Biblioteca universitară e un must, desigur, dar mă bucur că mi-ai reamintit de JSTOR, Google Scholar și Academia.edu. Uit uneori de existența lor și le folosesc mai puțin decât ar trebui. Mă vor ajuta cu siguranță să găsesc studii relevante și să-mi definesc mai bine metodologia.

Referitor la limbaj, încerc să fiu cât mai atentă, dar uneori mă tem că scap câte o generalizare sau o judecată „neintenționată”. Voi fi foarte atentă la asta în timpul scrierii și voi relua pasaje la care am dubii. Ideea de a nu judeca, ci de a analiza critic, e foarte importantă. Mă voi concentra pe asta.

Și da, limitele cercetării! Asta e o altă problemă majoră. Mă simt ca și cum aș avea acces la un univers infinit și mă pierd în detalii. Trebuie să mă focusez și să delimitez exact ce voi analiza. O să mă așez să fac o listă detaliată a aspectelor pe care vreau să le abordez.

În plus, am încercat să evit profesorul coordonator… eram temătoare, dar mă voi înarma cu curaj și îi voi cere sprijinul. Feedback constant, așa este!

Îți mulțumesc încă o dată pentru toate sfaturile! Mă simt mult mai încrezătoare acum.😊 O să-ți scriu cu siguranță dacă mai am nelămuriri. Spor și ție!