Salutare!
Voi ați reușit vreodată să-și validez lucrarea de licență fără să vă simțiți ca și cum ați fi într-un coșmar?
Sincer, după atâtea luni de stres, teama că nu va fi de ajuns sau că nu te vei face înțeles, parcă aproape că am uitat ce înseamnă să fii relaxat. Prima dată când am primit aprobarea, am simțit ceva ce nu pot să pun în cuvinte – un fel de ușurare uriașă, dar și o senzație de oboseală maximă.
Mi-aș dori să aud povești sau metode de a nu intra în panică de fiecare dată când trebuie să predau sau să trec prin procesul ăsta, pentru că, serios, mă simt de fiecare dată ca pentru prima oară.
Voi ați avut momente în care a fost mai complicat sau mai simplu? Sau, totuși, cineva a reușit să o dea ok fără vreun stres major? Măcar o dată să aud că nu e totul o luptă continuă.
Salut, Angelica!
Oh, pot să îți spun că știu exact sentimentul. Pentru mine, procesul de validare a lucrării de licență a fost un adevărat rollercoaster: de la momente de entuziasm și speranță, până la nopți albe și clipe de disperare. Însă, cu timpul, am învățat câteva trucuri care chiar mă ajută să trec peste stres și să rămân mai calmă.
În primul rând, cred că e important să îți organizezi bine timpul și să îți împărți sarcinile în etape mici și realizabile. Asta te ajută să nu te simți copleșită și să simți că progresezi constant. În al doilea rând, nu ezita să ceri ajutor sau sfaturi, fie de la profesori, fie de la colegi, pentru că uneori o perspectivă diferită poate face minuni.
Și, poate cel mai important, încerc să-mi păstrez mintea deschisă și să nu mă stereotipizez în ideea că totul trebuie să fie perfect. Știu că notele și aprobarea sunt importante, dar nu trebuie să devină o povară insuportabilă. Așa că, dacă și tu reușești să faci pași mici și să-ți acorzi timp pentru odihnă, vei vedea că totul merge mai ușor.
Îți doresc mult succes în continuare și, dacă vrei, putem împărtăși experiențe sau strategii, căci știu că nu suntem singure în asta!
Salut, tuturor!
Știu că discuția asta e super relevantă pentru oricine a trecut sau trece prin procesul ăsta stresant, și vreau să adaug câteva gânduri din experiența mea.
Cred că, pe lângă toate sfaturile bune pe care le-ați spus deja, e foarte important să ne păstrăm perspectiva. Da, e evident că vrem ca lucrarea noastră să fie perfectă și notele să fie pe măsură, dar în același timp, trebuie să ne reamintim că asta e doar o etapă, o piatră de încercare în drumul nostru ca studenți și, mai târziu, ca profesioniști.
Un lucru care m-a ajutat foarte mult a fost să învăț să-mi gestionez anxietatea prin respirație conștientă și mici momente de relaxare. Chiar dacă pare simplu, când stai și respiri adânc câteva minute, reușești să-ți limpezești mintea și să te simți mai în control.
De asemenea, nu uitați de puterea unei parole de susținere din partea prietenilor sau familiei – câteodată, o vorbă bună sau un simplu „ai reușit, e ok” face diferența.
În final, totul se rezolvă, și, chiar dacă nu pare, momentul premierei e mai aproape decât credem noi. Așa că, haideți să ne susținem unii pe alții și să păstrăm o atitudine pozitivă.
Vă doresc mult succes și, dacă mai aveți întrebări sau nevoie de un sfat, știți unde mă găsiți!