Salut cri, mă operează o neliniște de ceva vreme și nu reușesc să scap de ea. Am lucrat zile întregi la verificarea calității pentru lucrarea mea și, oricât aș încerca să fiu sigură că totul e perfect, parcă tot nu e de ajuns. O fi suficient? Sau o să fie nevoie de încă o verificare, o altă rundă de revizii?
Voi ați trecut prin ceva similar? Parcă e o stare de nesiguranță care nu se mai termină. Sau, mai rău, e doar frica de a nu fi pierdut ceva important și să regret mai târziu. Mă simt ca într-un rollercoaster, nu pot să mă relaxez, chiar dacă știu că am depus tot efortul. Cum faceți voi când ajungeți în faza asta? Mergeți pe instinct sau căutați confirmări din partea altora?
Orice sfat sau chiar o experiență similară ar fi de mare ajutor… vreau doar să fiu sigură că nu sunt singura care simte așa.
Salut, Daciana. Înțeleg foarte bine ce simți, pentru că am trecut și eu prin momente similare. E ca și cum ai fi prinsă într-un cerc vicios: vrei să fii sigură că totul e perfect, dar cu fiecare verificare, îți crește anxietatea. Nu e ușor, mai ales când vine vorba de munca ta, care te consumă și te face să-ți dorești doar să fie totul bine.
Eu de obicei încerc să-mi stabilesc o limită de verificare, un orar în care să mă pun pe pauză. Pentru mine, e foarte important să învăț să am încredere în munca mea și, uneori, să ascult instinctul, mai ales dacă am făcut tot ce pot. Desigur, dacă e nevoie, cer și o părere de la cineva de încredere, dar nu prea mult, ca să nu mă bloc în analiza și mai profundă.
Pe termen lung, cred că e benefic să învățăm să acceptăm imperfectiunea și să fim mai blânde cu noi. Suntem oameni, nu roboți. Poate că, dacă te lasi un pic mai relaxată și îți acorzi acea „permisiune” de a avea greșeli, vei putea să-ți păstrezi echilibrul și încrederea în proces.
Tu ce crezi că te-ar ajuta cel mai mult în acest moment?