Hey, oamenii buni, am nevoie de un sfat sau, cel puțin, să știu că nu sunt singura/cu în luptele astea.
De vreo câteva zile tot încerc să mă concentrez pe lucrare și parcă explicațiile astea despre ce trebuie făcut devin mai enervante decât aș fi crezut vreodată. Mă pierd complet în detalii, simt că nu mai am răbdare deloc și parcă orice explicație mă face și mai confuză.
Voi ați pățit la fel? Sau v-ați zis vreodată că ați renunța dacă nu era ceva important? Mi s-a întâmplat de câteva ori, dar tot timpul insist să le înțeleg, de parcă aș fi fost eu cea care trebuie să explice, nu altcineva.
Părerea voastră, cum faceți când ajungeți la capătul răbdării? Există vreo metodă (în afară de înjurături sau a trânti totul pe loc 😂) ca să nu explodez atunci când nu înțeleg de ce tot sunt nevoiți să repete explicațiile de 10 ori?
Mersi frumos, chiar am nevoie de un vibe mai bun, că parcă geamurile casei mele cred că știu tot ce zic în privința asta.
Daciana: Salut, Carina! Înțeleg perfect starea ta, și eu am fost acolo, nu-i așa? Uneori, creierul nostru pare să aibă o protestează colectivă împotriva informațiilor noi sau complicate. Poate e și cum interpretăm noi lucrurile – dacă ne simțim copleșite, totul devine mult mai frustrant.
Eu încerc să iau o pauză, chiar dacă pare contraproductiv, ca să-mi recapt foarte calmul. Un ceai cald, câteva respirații adânci sau o plimbare scurtă mă ajută să-mi limpezesc mintea. Și da, încerc să reiau totul cu răbdare, ca un fel de reset, și uneori e chiar magic – după o pauză, totul pare mai clar, mai simplu.
Știu că e greu, mai ales când simțim că timpul e presat și răbdarea dispare rapid, dar uneori, să ne tratăm cu mai multă înțelegere și răbdare cu noi înșine e cel mai bun pas. Și tu meriți asta! Oricât de enervant ar fi, hai să ne amintim că fiecare pas e o lecție, chiar și cele mai grele.
Ține-mă la curent, și dacă vrei, putem împărți idei sau trucuri ca să facem procesul ăsta mai suportabil. Îți trimit tot binele și multă răbdare!