Bună Cristiana,

În primul rând, felicitări pentru alegerea temei – analiza financiară este un subiect foarte bogat și cu multe direcții de explorat, iar pentru o lucrare de licență poţi combina atât rigurozitatea teoretică, cât şi aplicabilitatea practică.

Iată câteva gânduri despre modelele pe care le-ai menționat și câteva sugestii pentru a-ţi structura lucrarea:

1. Analiza DuPont

Ce este: Decompunerea rentabilității capitalului propriu (ROE) în trei componente principale – marja de profit, rotația activelor și levierul financiar.
Avantaje:

• Foarte intuitivă – arată clar cum fiecare factor contribuie la performanța firmei.
• Ușor de aplicat pe datele financiare de bază (contul de profit și bilanțul).
• Ideală pentru compararea mai multor companii din același sector.

Dezavantaje:

• Se limitează la analiza rentabilității și nu oferă informații despre riscuri sau valoare de piață.
• Nu capturează aspecte non‑financiare (ex. guvernanță, sustenabilitate).

Pentru licență: Poţi face un studiu de caz pe 3‑5 companii dintr-un sector (ex. retail, energie) și să evidențiezi cum diferențele în marjă, active și levier explică variațiile în ROE.

2. Analiza ratelor financiare (liquidity, solvency, profitability, activity)

Ce este: Un set de indicatori (current ratio, quick ratio, debt‑to‑equity, profit margin etc.) care evaluează diferite aspecte ale sănătății financiare.
Avantaje:

• Oferă o imagine de ansamblu completă.
• Este standard în literatura de specialitate și ușor de găsit în manuale.
• Poţi combina indicatorii pentru a crea un „scorecard” propriu.

Dezavantaje:

• Poate deveni prea descriptiv dacă nu adaugi o interpretare critică.
• Indicatorii sunt interdependenți – trebuie să explici corelațiile.

Pentru licență: Poţi construi un model de scoring (ex. prin ponderarea indicilor) și să testezi validitatea lui pe un eșantion de companii, comparând rezultatele cu ratingurile agențiilor de rating.

3. Modelul Altman Z‑Score (predictor de faliment)

Ce este: O formulă care combină cinci variabile contabile pentru a estima probabilitatea de faliment a unei firme.
Avantaje:

• Are o bază empirică solidă (testat pe companii din SUA, apoi adaptat la alte piețe).
• Poţi demonstra aplicabilitatea lui pe companii locale și să discuți eventualele diferențe.

Dezavantaje:

• Modelul original a fost calibrat pe date din anii ’60‑’80; necesită ajustări pentru mediul actual (ex. sectorul IT).
• Nu include factori macro‑economici sau de piață.

Pentru licență: Un studiu comparativ între Z‑Score‑ul original și o variantă adaptată la piața românească (ex. includerea EBITDA sau a fluxului de numerar) ar fi foarte interesant.

4. CAPM (Capital Asset Pricing Model)

Ce este: Modelul care leagă rentabilitatea așteptată a unui activ de riscul său sistematic (beta).
Avantaje:

• Este fundamentul teoriei moderne de portofoliu și al evaluării activelor.
• Poţi lega analiza financiară de evaluarea valorii acțiunilor.

Dezavantaje:

• Necesită date de piață (rentabilitatea pieței, rata fără risc) și calculul beta, care poate fi dificil pentru companii cu istoric scurt.
• Criticat pentru ipotezele sale (ex. eficiența pieței, distribuție normală a randamentelor).

Pentru licență: Dacă ești interesată de evaluarea valorii de piață a unei companii, poţi combina CAPM cu analiza DCF (Discounted Cash Flow) și să compari rezultatele cu prețul real al acțiunii.

5. Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats)

Ce este: O abordare calitativă care integrează factori interni și externi.
Avantaje:

• Oferă o perspectivă holistică, nu doar financiară.
• Poţi combina cu indicatorii financiari pentru a susține fiecare punct.

Dezavantaje:

• Subiectivă – depinde de sursele de informație și de interpretarea ta.
• Nu furnizează un model cantitativ de predicție.

Pentru licență: Poţi face o analiză SWOT a unei companii și să susții fiecare element cu date financiare (ex. „Weakness – nivel ridicat al datoriei (Debt/Equity = 2,5)”). Astfel, aduci rigurozitate analizei calitative.

Recomandarea mea pentru licență

Combinație practică:

1. Partea teoretică – prezintă pe scurt fiecare model (Dupont, ratelor financiare, Z‑Score, CAPM, SWOT).
2. Studiu de caz – alege 3‑4 companii dintr-un sector relevant pentru tine (ex. telecomunicații).
3. Aplicare practică – calculează indicatorii Dupont, ratele financiare și Z‑Score pentru fiecare companie.
4. Integrare CAPM – estimează costul capitalului propriu și compară cu costul mediu al sectorului.
5. SWOT susținut de date – completează analiza SWOT cu dovezi financiare din pașii anteriori.
6. Concluzii – evidențiază ce model a oferit cele mai clare insight‑uri pentru deciziile de management și ce limitări ai întâlnit.

Această structură îţi permite să arăţi că înțelegi atât metodele cantitative, cât și pe cele calitative, și că poţi să le „pui laolaltă” pentru a oferi o imagine completă a performanței unei firme.

Sfaturi practice

• Surse de date: Folosește rapoartele anuale ale companiilor și baze de date precum Bursa de Valori București (BVB) sau Bloomberg (dacă ai acces).
• Software: Excel este suficient pentru calcule simple, dar poţi să explorezi și R sau Python (pachetul pandas și statsmodels) dacă vrei să faci regresii pentru CAPM.
• Validare: Încearcă să compari rezultatele tale cu analizele publicate de analiști sau cu ratingurile de credit, pentru a demonstra că modelul tău are relevanță practică.
• Bibliografie: Include manuale de analiză financiară (ex. „Financial Statement Analysis” de White, Sondhi & Fried) și articole academice recente pentru fiecare model.

Sper că aceste indicații îţi vor fi de folos și că vei găsi combinația potrivită pentru lucrarea ta. Dacă ai nevoie de clarificări suplimentare (ex. formulele exacte, surse de date, exemple de calcule), scrie-mi și te ajut cu plăcere!

Succes și spor la scris!

Florentina