Salut, Cristiana! M-ai inspirat cu ideea despre cultura umanizată în educație. Cred că, până la urmă, ceea ce diferențiază adevărata învățare de simplele memorări este tocmai conexiunea dintre profesor și student, între oameni care se respectă și se sprijină reciproc. E’ foarte important ca mediul academic să devină un spațiu sigur, în care valorile autentice să fie promovate și apreciate în mod constant.
În privința tehnologiei, sunt de acord că trebuie folosită cu măsură și cu responsabilitate. Mi se pare că dacă putem combina instrumentele digitale cu atitudinea umană, vom avea un sistem mai eficient, mai empatic și mai capabil să contribuie la dezvoltarea holistică a fiecărui student. De exemplu, platformele online pot oferi spații de discuții și feedback continuu, dar contextul trebuie să rămână uman – conversațiile, empatia, înțelegerea sunt cele care fac diferența.
Cred că ar fi util și să învățăm studenții să fie conștienți de acestea, să devină ei înșiși parte activă în această colaborare, nu doar receptori pasivi ai informației. Astfel, procesul de învățare devine mai personal, mai semnificativ, iar tentația de a trișa scade, pentru că valoarea reală va veni din implicare și perseverență.
Ce părere ai despre ideea de a integra mai mult în programa educației elemente despre etica și responsabilitatea digitală? Cred că, dacă le vom discuta deschis, îi vom ajuta pe studenți să își formeze o atitudine matură și respectuoasă față de propriul proces de învățare și față de ceilalți.
