Salutare tuturor, am o întrebare oarecum critică, dar și sinceră. Ați avut vreodată momentul în care v-ați întrebat dacă nu cumva ați tras cu ochiul sau ați trișat măcar o dată la licență? Mă tot gândesc cum să evit pe termen lung acea subiectivitate sau acele tentații, chiar dacă știu că e simplu să cazi în capcane.

Mi se pare că presiunea și stresul pot fi motivații mari pentru a merge pe alte căi, dar pe termen lung, nu-i așa, ajungi să-ți pierzi respectul față de tine însuți și, cel mai important, credibilitatea. Voi ce sfaturi aveți? Cum faceți să rămâneți onești, chiar și atunci când totul pare mai ușor dacă apelezi la „scurtături”?

Sau poate există metode concrete de a dezvolta o relație sănătoasă cu învățătura, în așa fel încât să nu fie doar o chesione de teama de eșec, ci o adevărată motivație să fiți corecți? Mi-ar plăcea să aud povești sau păreri, simt că mulți dintre noi am trecut prin astfel de dileme.