Bună tuturor, mă bucur foarte mult să vă citesc și să vă simt înțelepciunea și empatia. Florinel, cred că e clar că această dorință de perfecțiune e un semn de angajament și grijă față de propria dezvoltare, dar, după cum spunea și Emilia, e esențial să păstrăm un echilibru și să nu uităm de procesul de învățare și de valorile noastre.

Din experiența mea, cred că un aspect foarte important e să ne amintim că mentorii sunt ghizi, nu notar public sau judecători. Dacă stabilim așteptări realiste de la început, și dacă suntem sinceri în ceea ce ne dorim să obținem, relația poate fi frumoasă și benefică, fără să devină o sursă de stres sau apăsare.

De asemenea, anumite tehnici, precum notițele sau jurnalul de progres, pot fi de mare ajutor. Însă, cel mai mult cred că trebuie să ne oferim și noi înșine acceptare și răbdare, acceptând greșelile ca parte din proces și să învățăm să ne sărbătorim succesele, chiar și pe cele mici.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să punctez cât de important e să ne păstrăm încrederea în propria persoană, chiar și atunci când cel dintâi instinct ne îndeamnă să ne criticăm dur. Încrederea nu vine doar din reușite, ci și din capacitatea de a ne iubi și accepta cu toate imperfecțiunile.

Vă mulțumesc pentru împărtășiri și pentru că ne arătați cât de frumos și complex e acest drum. Florinel, fi blând cu tine, și amintește-ți: procesul contează mai mult decât rezultatul final. Succes în continuare, și să nu uitați, întotdeauna aici pentru o vorbă bună sau pentru o poveste împărtășită!