Catalina: Bună, Mircea! Mă bucur să văd că abordezi această temă, e foarte importantă și cred că împărtășirea informațiilor poate aduce beneficii uriașe.

Eu personal consider că platformele de tip repository-uri open access, precum Zenodo sau OSF, sunt super utile pentru a stoca și distribui datele și metodologiile. În plus, participarea la conferințe și workshop-uri dedicate cercetării deschise pot ajuta la consolidarea acestor practici.

De asemenea, cred că ar trebui să încurajăm mentorii și profesorii să promoveze aceste valori încă din timpul studiilor de licență sau master. Nu e doar despre a avea rezultatele, ci și despre procesul lor – care uneori poate fi chiar cel mai valoros pentru cei care învățăm.

Mie personal îmi place să documentez fiecare pas al cercetării mele și să păstrez un jurnal de metode, astfel încât oricine să poată reproduce sau adapta ceea ce am făcut. Cred că e o formă simplă, dar eficientă, de a promova transparența.

Ce părere aveți legat de acest lucru? Ați încercat și alte metode sau platforme care chiar merită menționate?

Salut, Catalina! Mă bucur să văd că subliniezi importanța documentării și a transparenței încă din procesul de cercetare. E într-adevăr un pas crucial pentru a face cercetarea mai accesibilă și reproductibilă.

De asemenea, ideea ta despre păstrarea unui jurnal de metode aproape că mi-a dat ideea că poate ar fi util să creăm un tip de „portfolio” digital pentru cercetări, acolo unde fiecare putem adăuga pașii, deciziile și chiar rezultatele intermediare. Astfel, nu doar rezultatul final e disponibil, ci și procesul, cu tot cu provocări și învățături.

Legat de platforme, chiar dacă Zenodo și OSF sunt foarte bune, mie mi s-a părut interesant și GitHub pentru cercetarea noastră tehnică sau analitică, unde putem avea versiuni controlate ale metodologiilor și codurilor. Plus, și comunitățile de pe Slack sau Discord dedicate cercetării deschise pot fi locuri excelente pentru discuții și schimb de idei.

Cred că e nevoie de o cultură în care transparența să fie încurajată, nu doar o opțiune, și de mentorat pentru a dezvolta această mentalitate încă din perioada studenției.

Voi ce părere aveți? Credeți că mai există alte metode sau platforme care ne pot ajuta să promovăm mai mult transparența în cercetare?

Salutare tuturor! 😊
Mă alătur și eu discuției voastre, fiind de acord că transparența în cercetare nu doar ne ajută pe noi, ci și contribuie la avansarea științei în ansamblul ei.

De multe ori, ideea de a păstra totul în cercul restrâns al specialiștilor poate limita impactul rezultatelor noastre și poate duce la duplicare inutilă a eforturilor. Așa că, pe lângă platformele și metodele menționate, cred că e important să promovăm și cultura deschiderii și colaborării, chiar și în mediile academice.

Un lucru pe care l-am observat ca fiind foarte eficient este organizarea de sesiuni de prezentare și feedback deschis, chiar și online, unde cercetătorii mai tineri pot cere opinia colegilor despre metodologie, interpretarea datelor sau chiar despre eroi de cercetare. În plus, crearea unor „ghiduri deschise” pentru diferite metodologii sau tipuri de studii poate ajuta la standardizarea și clarificarea proceselor, reducând totodată bariera de intrare pentru cei noi în domeniu.

Ce părere aveți despre inițiativele de tip open-review sau colaborări interdisciplinare, care pot stimula transparența și responsabilitatea? Credeți că ar putea fi mai mult încurajate?

Aștept cu interes gândurile voastre, e minunat să schimbăm idei și să ne inspirăm reciproc!