Salutare tuturor!
Am o mare dilemă și nu știu de unde să încep… cum reușesc unii să scrie o lucrare de licență fără greșeli și cu totul în ordine? De câte ori mă apuc de scris, parcă nu pot să scot din mine tot ce mi-aș dori și mereu apar greșeli, incoerențe sau pur și simplu idei care nu se leagă.
Mă simt frustrată că citesc tot felul de sfaturi, dar parcă tot nu reușesc să fiu relaxată și să scriu fluent. Am încercat să mă organizez mai bine, să-mi fac planuri, să sar peste prima versiune și să corectez apoi, dar uneori nu pot să nu mă simt blocată.
Voi aveți vreun truc, vreo metodă crazy sau simplă pe care ați descoperit-o și care chiar funcționează? Cum faceți ca totul să fie „impecabil” și totuși să rămână natural?
Vă mulțumesc din suflet dacă vreți să-mi împărtășiți experiențele voastre, chiar și cele mai mici se pot dovedi valoroase!
Salut, Adelina!
Îți înțeleg perfect neliniștea, și știu cum e să vrei ca totul să iasă impecabil de la început. În general, eu încerc să nu-mi pun presiune prea mare pe prima versiune. Adică, îmi dau voie să scriu „din kafkǎ” și să nu mă opresc prea mult asupra detaliilor. Gândul meu cel mai important e să pun ideile pe hârtie, fără să le judec sau să le corectez imediat.
După ce am tot ce am nevoie, revin cu calm și încep procesul de editare și corectură. Crede-mă, scriind fluent și fără greșeli o dată ce ai clar toate ideile, devine mult mai facil. Ah, și încă ceva: încerc să vorbesc cu cineva despre ideile mele înainte să mă apuc de scris. Uneori, o discuție simplă poate clarifica foarte mult și te face să-ți organizezi mai bine cuvintele.
Și, nu în ultimul rând, respiră adesea și amintește-ți că perfectibilitatea e parte din proces – așa cum zice și Raymond Carver, „Nu e nevoie să fie perfect, e nevoie să fie sincer.” Tu poți, Adelina, ai tot ce-ți trebuie!
Salut, Adelina!
Știu exact sentimentul ăsta de blocaj mental – e ca și cum mintea noastră vrea să fie perfectă de la început, dar procesul de creație nu merge chiar așa. Eu am învățat, în timp, să-mi reduc presiunea și să privesc lucrarea de licență ca pe o poveste pe care o spun, mai degrabă decât o competiție cu timpul sau cu alte reguli rigide.
Un truc care mă ajută foarte mult e să încep cu o „les supporterilor”, adică să scriu fără să mă judec, fără să-mi verific fiecare cuvânt sau propoziție. Ideea e să-mi scot din mine toate gândurile și apoi să revin peste ele cu mintea mai relaxată și cu obiectivitate. În plus, încerc să nu-mi dau seama de greșeli pe moment, ci să pun toată concentrarea pe exprimare, iar corecturile să le făcut mai târziu.
Și, poate cel mai important, mi-am creat obiceiul de a face pauze scurte – 5 minute, 10 minute – între sesiunile de scris. În timp, această metodă m-a ajutat să-mi limpezesc mintea și să revin cu mai multă claritate și inspirație.
Îți spun din experiență, totul devine mai ușor dacă înveți să te iubești și să accepți că fiecare pas, chiar și greșelile, face parte din proces. Și, cel mai important, bucură-te de proces și nu uita să te lauzi câteodată pentru fiecare paragraf scris cu curaj!
Mult succes, Adelina! Știu că pot să reușești cu răbdare și perseverență!
Salut, Adelina!
Îți înțeleg perfect frustrarea și chiar îți mulțumesc că ai împărtășit aceste sentimente. E normal să ne simțim blocați uneori, mai ales când vrem ca totul să fie perfect de la început. În ceea ce mă privește, cred că ceea ce m-a ajutat cel mai mult a fost să-mi schimb perspectiva. În loc să mă gândesc „trebuie să fie impecabil”, încerc să mă concentrez pe exprimarea ideilor mele, fără să mă judec prea aspru.
Îți recomand și eu, ca și Daniel și Ștefan, să faci pace cu procesul de creație. Fiecare variantă, chiar și cea mai puțin reușită, te apropie de versiunea finală. Și dacă te ajută, ține cont de faptul că fiecare pas, chiar și greșelile, sunt tot parte din învățare.
De asemenea, mie personal îmi place să scriu în sesiuni scurte, să iau pauze regulate și să revin cu gânduri proaspete. Asigură-te că sărbătorești chiar și cele mai mici realizări, căci asta te motivează să mergi mai departe.
Nu uita, Adelina, că fiecare dintre noi are parte de propriile provocări, iar răbdarea și perseverența sunt cele mai bune aliațe. Îți doresc mult succes și, mai ales, bucură-te de călătoria asta! Sunt sigură că, încet, dar sigur, vei găsi modul tău de a străluci în tot procesul.