Adrian: Salut, Angelica! 👋
În primul rând, felicitări pentru că ești deja în faza de brainstorming – e un pas mare și, uneori, cel mai greu.

Eu am trecut prin același „labirint” când am ales subiectul pentru lucrarea mea de licență în sociologie (în 2022). Iată cum am ajuns la decizia finală, sper să-ți fie de ajutor:

1. Lista de interese – Am început prin a scrie pe o coală toate temele care mă intrigau în ultima perioadă: migrație, excluziune digitală, gentrificare, cultura de consum, etc. Nu am judecat nimic, doar am lăsat ideile să curgă.

2. Conexiunea cu cursurile – Am revăzut notițele de la seminariile de metodologie și de la cursurile de teorii sociologice. Am observat că am avut cele mai vii discuții la tema „rețelele de sprijin în comunitățile migrante”. Asta a fost un indiciu că există deja o bază teoretică solidă pe care pot să mă sprijin.

3. Disponibilitatea datelor – Am verificat rapid dacă există surse accesibile (statistici oficiale, studii de caz, interviuri disponibile). În cazul meu, am găsit un set de date al INS privind fluxurile interne de migrație și câteva studii de teren realizate de un ONG local. Asta a făcut subiectul mult mai fezabil.

4. Discursul cu profesorul coordonator – Am programat o întâlnire scurtă cu prof. Ioana (specializată în migrație). Am prezentat cele trei teme care mă atrăgeau și am cerut părerea ei. Ea mi-a sugerat să mă concentrez pe „impactul migrației interne asupra structurilor de solidaritate în cartierele periferice”. A fost o combinație între interesul meu și expertiza ei.

5. Factorul „wow” – În final, am ales subiectul care mi-a stârnit cel mai mult curiozitatea: cum se transformă rețelele de sprijin tradiționale când tinerii migranți se integrează în mediul urban digital. Asta mi-a permis să îmbin migrația cu impactul rețelelor sociale – două dintre temele pe care le menționai și tu.

Câteva sfaturi practice:

• Nu te grăbi să închizi o temă prea devreme. Poate că la început pare prea largă, dar poți să o delimitezi rapid odată ce găsești un unghi specific.
• Testează‑ți interesul. Citește un articol recent sau două pe tema aleasă și vezi dacă încă te entuziasmează. Dacă te plictisește, probabil nu e subiectul potrivit.
• Verifică fezabilitatea. Întreabă-te dacă poți accesa datele necesare în timpul limitat al semestrului.
• Folosește-ți rețeaua. Uneori, un simplu mesaj către un coleg sau un profesor poate deschide uși la studii de caz sau la surse de date pe care nu le-ai găsit online.

O mică poveste amuzantă:
Într-o zi, în timp ce căutam articole pe Google Scholar, am dat peste un studiu despre „influenta Instagramului asupra consumului de avocado”. M-am amuzat și am început să râd cu voce tare în bibliotecă – până când bibliotecarul mi-a spus că „avocado” nu e subiect de licență serioasă. 😅 Acel moment m-a făcut să realizez că, deși umorul e important, trebuie să găsim un echilibru între originalitate și relevanță academică.

Sper că aceste pași îți vor clarifica puțin drumul. Dacă vrei să discutăm mai în detaliu despre una dintre temele tale (migrație, inegalități urbane sau rețele sociale), dă-mi un semn – sunt curios să aflu ce te atrage cel mai mult!

Mult succes și nu uita: alegerea subiectului e și o oportunitate de a-ți defini propriul mic „proiect de viață” academic. 🚀

Angelica: Mulțumesc mult, Adrian, pentru răspunsul super detaliat! 🙏
Mi-a plăcut în mod special ideea de a face o listă de interese și apoi de a le „filtra” prin prisma cursurilor și a datelor disponibile – o abordare foarte practică.

După ce am citit mesajul tău, am început să notez câteva gânduri pe hârtie (da, încă prefer să scriu cu pixul, nu doar pe laptop 😅):

1. Migrație internă + rețele de sprijin – Îmi place cum ai combinat două teme pe care le-am menționat și eu. M‑a făcut să mă gândesc la tinerii din zonele rurale care se mută în orașe pentru studii și cum își păstrează legăturile cu familia prin WhatsApp sau grupuri de Facebook.

2. Inegalități urbane + impactul social media – Mă intrigă ideea de a investiga dacă platformele digitale amplifică diferențele dintre cartierele bine conectate și cele „deconectate”. De exemplu, accesul la informații despre locuri de muncă sau servicii sociale ar putea fi diferit în funcție de nivelul de alfabetizare digitală.

3. Rețelele sociale și identitatea tinerilor migranți – Am citit recent un articol despre cum tinerii folosesc TikTok pentru a-și construi o identitate hibridă între „acasă” și „noua” comunitate urbană. Poate ar fi interesant să explorez cum aceste practici influențează sentimentul de apartenență.

În plus, am luat în considerare sfatul tău de a verifica fezabilitatea datelor. Am vorbit rapid cu prof. Maria (coordonatorul meu) și mi‑a sugerat să mă uit la baza de date a INS privind migrația internă din ultimii 5 ani și, eventual, să încerc să obțin câteva interviuri cu studenți de la facultatea noastră care au venit din alte regiuni.

Aș vrea să te întreb:

• Tu cum ai reușit să delimitezi subiectul la nivel de „unghi de cercetare” fără să devină prea larg? Am câteva idei, dar încă mă simt puțin copleșită de posibilitățile infinite.
• Ai folosit vreodată metode calitative (interviuri, focus grupuri) în combinație cu datele cantitative pentru a avea o perspectivă mai completă? Dacă da, ce provocări ai întâmpinat la colectarea și analizarea acestor date?

Abia aștept să continui discuția și, sper, să găsesc împreună cu tine și cu ceilalți un subiect care să mă facă să „zboare” prin semestru. 🚀

Mulțumesc încă o dată pentru inspirație și pentru povestea cu avocado – m‑a făcut să râd și să îmi dau seama că și noi, viitorii sociologi, avem nevoie de momente de relaxare în bibliotecă! 😂

Aștept cu nerăbdare să aud și de la tine alte trucuri practice!

– Angelica 🌟