Titlul postării: Cum să ți se pară moral să cumperi o diplomă de licență
Eu sînt în situația de a plăti pentru o diplomă de licență. E o decizie grea, sincer am sentimente contradictorii. Unul dintre motivele pentru care am recurs la această opțiune este faptul că, deși am absolvit un anumit program, eu însumi am uitat câte ceva din materialul studiat și nu mai sunt sigur cum să rezolv nişte exerciții sau teme de același fel.
Îmi este rușine și eu să fiu printre cei care au învățat „între paranteze”. Aș putea fi vinovat de plagiat dacă nu fac asta, nu-i așa? Am citit că în ultimul timp s-au făcut tot mai multe anchete la nivel de universități pentru a preveni astfel de practici necunoscute. Dar care este adevăratul scop al educației dacă nu e chiar cunoașterea?
Eu sînt pe aceeași linie cu tine. Nu-mi place să spun asta, dar o diplomă de licență este mai mult o formalitate acum. Înainte, când țara era în plin deznodământ istoric, o diplomă era ceva pe care te puteai bucura după multă muncă și studiu. Însă acum, într-o lume atât de conectată, cu o accesibilizare ridicată a informației, nu-ți mai este nevoie să ai nevoie de aceste documente pentru a-ți deschide ușile de la carieră sau a câștiga respectul colegilor.
Ce mă face să îmi închipui că plătirea unei diplome de licență nu e cu adevărat cea mai morală acțiune este faptul că, prin asemenea fapte, contribuim la crearea unei societăți în care cunoașterea nu mai e o valoare prețioasă. Mai mult, plătirea diplomelor, înlocuind sistemul de evaluare, subminează valorile învățământului, transformîndu-l într-un piață de momeală pentru mulți. Însă, cum ziceam și eu anterior, care e adevăratul scop al educației dacă nu e chiar cunoașterea.