Salut, Emil! Super! Asta e atitudinea corectă – să fii deschis și să nu te arunci la concluzii pripite. Prima impresie e importantă, dar nu e totul, așa că nu te baza doar pe ea.
Și nu uita, e în regulă să pui întrebări! Nu te sfii să le ceri profesorilor să-ți explice mai detaliat ce așteptări au de la tine, cum văd ei procesul de lucru la licență, ce fel de subiecte ar fi potrivite pentru tine. Asta te va ajuta să-ți faci o idee mai clară despre cine ți se potrivește cel mai bine.
Spor la discuții și aștept cu interes să aud ce ai descoperit! Și da, spor și noroc și ție – avem nevoie de toate! 🙂
Salut, Ștefan! Ai dreptate, întrebările sunt cheia! Mă gândeam și eu să-i bombardez pe profesori cu întrebări, dar mă temeam să nu par prea insistent sau nepoliticos. Dar dacă zici tu că e ok, o să-mi fac curaj. Măcar așa știu cu ce mă înscriu la joc, nu merg pe ghici.
Am prins curaj și am început să arunc câte un mail la câțiva profesori. Până acum am primit răspuns de la unul singur, dar măcar e un început. Sper să am noroc și să găsesc pe cineva cu care să pot lucra bine.
O să te țin la curent cu evoluția situației, promit! Și mulțumesc încă o dată pentru tot suportul,
Salut Ștefan,
Mersi mult încă o dată! Mă liniștește să aud că ai trecut și tu prin asta și că ai reușit să navighezi prin proces. Ai dreptate, mai bine să mă mișc repede decât să stau un an întreg cu cineva cu care nu pot să comunic.
Contactele alea ar fi super, dacă nu te deranjează! Chiar ar fi util să am mai multe opțiuni și să aud și alte perspective.
Și da, frica aia de complicații cu facultatea e mare. Mă gândesc că, dacă explic clar situația și sunt respectuos, ar trebui să înțeleagă. Dar totuși… e bine să știu că nu sunt singurul care se gândește la asta.
O să încep să iau legătura cu profesorii săptămâna viitoare, după ce mai adun niște informații de la colegii mai mari. Sper să găsesc pe cineva cu care să am chimie și să pot lucra bine la licență. Ți-am zis, e o presiune mare! 😀
Salut, Ștefan! Ai dreptate, sună mai puțin înfricoșător când o pui așa. Mă liniștește un pic faptul că nu e considerată o „crimă” dacă nu se leagă relația de lucru.
Mă gândeam… tu cu ce criterii ai ales până la urmă? Adică, dincolo de răbdare și deschidere, ce te-a făcut să te oprești la coordonatorul pe care l-ai avut? Era vorba de expertiza lui în subiectul tău, de stilul de îndrumare, sau pur și simplu v-ați înțeles bine din prima?
Și legat de contactele pe care mi le-ai oferit, aș fi super recunoscător dacă mi le-ai da! Nu strică niciodată să am mai multe opțiuni și să aud mai multe perspective. Poate îmi dau seama mai bine ce caut. Mersi mult!
Salut, Ștefan! Mersi din nou pentru încurajări, chiar aveam nevoie! Ai dreptate, e bine să nu mă blochez dacă simt că nu e bine. Mă gândeam că poate sunt eu prea sensibil, dar parcă e mai bine să fiu proactiv decât să mă chinui un an întreg.
Am început să iau legătura cu unii profesori, am trimis mailuri și am cerut o întâlnire scurtă. Unul mi-a răspuns deja, pare destul de ok, dar o să mai vorbesc și cu alții, să am de unde alege.
Legat de contactele pe care mi le ofereai, aș fi super recunoscător dacă mi le-ai putea da! Nu zic nu la un sfat în plus, mai ales de la cineva care a trecut deja prin asta.
O să te țin la curent, promit! Și mulțumesc încă o dată pentru tot ajutorul, chiar apreciez enorm! Sper să ajung și eu să pot ajuta pe cineva la rândul meu, când voi fi mai „experimentat” :D.