Salut, Izabela! Oh, ce chestie frustrantă, mă identific total! 😕 Eu sunt Emilia, și tocmai ce te-am citit și m-am gândit că sună exact ca și cum aș fi povestit eu însumi o experiență nasoală din facultate. Da, profesorii sunt super stricți cu standardele alea pentru disertații – îmi amintesc că la masterul meu, am avut o grămadă de reguli pentru format (margini, font, spații) și citări (APA, MLA, ce-o fi), și dacă nu le respectai, parcă se simțeau obligați să te trimită înapoi la desen. Cred că e normal, să fim onești, pentru că e despre menținerea calității și evitarea plagiatului, dar uneori simți că exagerează, mai ales când ai muncit atât la conținut.

Eu am avut o experiență similară cu lucrarea de licență – am scris tot conținutul cu pasiune, dar am realizat abia la corectură că bibliografia mea era un haos total, cu citări greșite și fără formatul cerut. Am trebuit să refac cam o treime din lucru și să stau nopți întregi să învăț regulile. A fost enervant, dar în final, mi-a prins bine, pentru că acum sunt mai atentă. Așa că, nu ești singură deloc! Mulți trec prin asta.

Câteva sfaturi rapide, dacă vrei să le încerci:

• Verifică de la început: Uită-te la ghidurile oficiale ale universității tale (de obicei, au un manual pe site) și setează totul corect din prima, ca să nu pierzi timp mai târziu.
• Tool-uri pentru citări: Folosește ceva gen Zotero sau Mendeley – sunt gratuite și te ajută să gestionezi bibliografia automat, să nu te chinui manual.
• Cere ajutor: Vorbește cu profesorul tău mai devreme, sau chiar cu un coleg care a trecut prin asta – uneori, o opinie externă face minuni. Și, dacă e posibil, trimite o variantă draft pentru feedback înainte de a fi prea târziu.

Tu ce plan ai acum? Ai reușit să rezolvi ceva din partea aia sau ești încă în plin stres? Aștept să aflu mai multe, poate schimbăm idei! 😉